You are here

Omul cu „zeci de plângeri în judecată”, depuse împotriva presei, este șef de stat

17 June 2020
579 reads
Aneta Grosu,
redactoră-șefă a publicației Ziarul de Gardă
 
Potrivit ultimului raport oficial al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor, la sfârșitul anului 2019, în lume, 250 de jurnalişti erau condamnaţi la închisoare pentru activitățile lor profesionale. Motivul principal al acestor condamnări, potrivit instanțelor din țările respective, este „diseminarea ştirilor false împotriva sistemului aflat la guvernare”. În 2019, China a deținut întâietatea în topul condamnării la închisoare a jurnaliștilor, trimițând după gratii 48 de profesioniști. Turcia avea 47 de jurnalişti privați de libertate, urmând Arabia Saudită şi Egipt, cu câte 26 de jurnalişti condamnaţi la detenție.

Cu prilejul lansării raportului Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor, experți media internaționali subliniau că aceste condamnări excesive au loc în special în statele ale căror autorități încearcă, pe orice căi, să înăsprească controlul asupra mass-media. Guvernările acestor state cred că, închizând după gratii vocile cele mai tari ale opiniei publice, vor putea guverna în pace și liniște. Pe de altă parte, în statele care condamnă jurnaliștii la închisoare doar pentru că încearcă să dezvăluie adevăruri despre cei de la guvernare există puține forțe care i-ar apăra, care ar încerca să le păstreze libertatea la opinie și la adevăr. China, Turcia sau Arabia Saudită sunt guvernate de regimuri dictatoriale, care nu acceptă jurnalismul liber, tratându-l ca pe o sursă de falsuri.

Presiunea opiniei publice - salvatoare

  În astfel de state nu a fost și nu poate fi posibil ca vreo fostă sau actuală autoritate să fie condamnată pentru asasinarea unui jurnalist, așa cum s-a întâmplat în cazul unui fost ministru din Malta, acuzat că, în 2017, a finanțat cu 350 de mii de euro asasinarea   jurnalistei   de investigație Daphne Caruana Galizia.

Acest fost ministru nu i-a putut ierta un articol compromițător, scris de Daphne, în   care   autoarea relata că el, pe când era membru al guvernului maltez, vizitase un bordel din Germania, fiind de fapt într-o deplasare   de   serviciu în această țară. Numele lui Chris Cardona a fost dezvăluit în instanța de judecată de către un intermediar care a primit  acea sumă considerabilă de bani pentru asasinarea jurnalistei. În Malta, sub presiunea opiniei publice, ancheta a avansat, iar   ucigașii jurnalistei au fost identificați, deși aceștia așa și nu și-au recunoscut vina.

 Și investigarea omorului jurnalistului slovak Ján Kuciak a fost intens monitorizată de societatea civilă din această țară. Sub presiunea  unor ample proteste, Slovacia a recunoscut că se confruntă cu grave probleme de corupție și că presa independentă se confruntă cu   riscuri de moarte în această țară.

 Asasinarea jurnaliștilor de investigație Daphne Caruana Galizia și Jan Kuciak, în cele două state membre ale UE – Malta și Slovacia, a constituit, pentru multe state ale lumii, un prilej de a trata cu mai multă atenție munca jurnaliștilor, munca celor care informează corect societatea, chiar și cu prețul propriilor vieți. Nu și pentru Republica Moldova, stat în care, cu diferite ocazii, se fac declarații că s-ar dori membru al UE.

Periodic, autoritățile Republicii Moldova, miniștri, șefi de departamente, deputați și chiar șeful statului confundă adevărul scris despre acțiunile și faptele lor cu demnitatea și onoarea personală, atacând sub acest pretext presa în judecată. Astfel, pe „banca acuzaților” ajung de obicei jurnaliști și publicații independente, aflate la autofinanțare, motiv din care prejudiciile materiale pretinse pot cauza falimentarea acestor instituții media.

Șeful statului și „falsurile” din presă

Cu efortul șefului statului, situația presei libere în Republica Moldova se complică de la o zi la alta, acesta declarându-se chiar un „exemplu” pentru funcționari în apărarea propriei lor „demnități”. S-a ajuns la situația în care președintele îi îndeamnă pe demnitarii vizați în contexte nefavorabile pentru ei în articole de presă sau în alte surse media să acționeze autorii și instituțiile de presă în judecată. Șeful statului a prins curaj după ce a acționat în instanță redacția Ziarului de Gardă, pentru un fragment dintr-o investigație despre vacanțele de lux ale familiei sale.

La emisiunea sa săptămânală, difuzată online, „Președintele răspunde”, Igor Dodon a dezvăluit că, în ultima perioadă, chiar el a adresat zeci de cereri în instanțele de judecată împotriva celor care au distribuit falsuri despre el. Încurajat de isprava sa, Dodon a îndemnat politicienii să atace fără întârziere presa în judecată. „Încurajez toți politicienii care văd că presa promovează fake-newsuri să se adreseze în instanța de judecată”. Astfel, Dodon preia cu fidelitate experiențele Chinei, Turciei sau Arabiei Saudite, în care numărul jurnaliștilor condamnați este cel mai mare din lume. Și în aceste state condamnările au avut loc sub pretextul diseminării falsurilor despre autoritățile de stat.

De altfel, și până la acest îndemn al președintelui presa nu era cruțată de demnitari și foști demnitari. Mai multe instituții media, printre care RISE, Moldova Curată sau Jurnal, bat pragurile instanțelor de judecată, având pe numele lor dosare deschise la cererile unor actuali și foști oficiali, precum Jizdan, Pânzari sau Vasilevici.

Pe de altă parte, atâta timp cât dosarele deschise de instanțele de judecată pe numele unor jurnaliști sau instituții media nu au încă un deznodământ, șeful statului încearcă să blocheze activitatea presei independente prin intențiile sale de a sista finanțarea acestora din partea unor instituții finanțatoare din afara Republicii Moldova, cum ar fi Departamentul pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României.

„Cu toată stima și respectul față de statele respective... Apropo, când vorbim de influența externă în mass-media și așa mai departe... Acesta este un lucru important și pe viitor trebuie să vedem și unele aspecte legislative la capitolul acesta”, afirmă Igor Dodon cu referire la proiectele media susținute din afara R. Moldova, evitând orice comentarii la tema finanțării concernului mediatic afiliat socialiștilor - Exclusiv Media SRL.

Ce decizii vor fi luate în dosarele deschise împotriva jurnaliștilor și presei libere la cererile șefului statului sau ale altor demnitari? Răspunsul este unul previzibil, în condițiile în care orice tentative din partea mass-media de a dezvălui acțiuni de corupție și spălare de bani, cu implicarea unor înalți demnitari, se ciocnește de refuzul instituțiilor de drept de a se autosesiza și a ancheta aceste cazuri.