Eşti aici

Comentariu la… comentariile unui anonim

22 Iunie 2016
559 de afişări
ION BUNDUCHI, expert media

O anecdotă cu barbă: o femeie își scrântește piciorul pe scările parlamentului britanic. Un deputat o ajută, iar femeia recunoscătoare îl întreabă cum să-l răsplătească. Să mă votați în alegeri, îi sugerează răsplata deputatul. Bine, dar mi-am scrântit piciorul, nu capul, fu răspunsul. Anecdota este despre britanici...

Generalități

Mare zăbavă să urmărești în mediul online comentariile unor cetățeni social activi și mari anonimi. De ce, oare, anonimi? Din mare rușine pentru ceea ce scriu? Din jenă că scriu când n-au ce spune? Știința încă urmează să tragă voalul de pe acest mister și s-ar putea să dezgolească multă teamă și comoditate.

Paradoxurile sunt fascinante! Puzderie de oameni umblă pe drumuri să-și autentifice paternitatea operelor, altă puzderie – și-o încuie cu șapte lacăte.

Orice creație, că-i vorba de becul electric, de telefon, de bomba atomică ori de Internet, are un creator. Și numai ”creația” trolilor este anonimă. Să nu dorească onoruri, medalii, monumente? S-ar putea să fi rămas puținii ori singurii rămași pe Terra care trudesc dezinteresat. Sau aproape dezinteresat. Cine caută troli, să le ceară niște rigori de genul: să fie temători de propriul nume și de angajator; să adore comoditatea anonimatului și a soldei în plic; să nu pună și să nu-și pună întrebări; să nu gândească și să posede un limbaj infect.
 
Pe urmele unui anonim
 
Anonimul nu-i chiar anonim. Își zice ”subiectul 90” și, ca să ajung la ce scrie, trebuie să citesc  știri despre care scrie. Pornesc de departe, de la ajunul de Sfântul Vasile, 13 ianuarie 2016. Citesc un subiect pe hotnews.md, preluat de pe politics.md, cu titlul ”Platforma DA s-a făcut de râs. A reușit să adune la proteste doar două mii de oameni”. Cu respect și grijă pentru mine, cititorul, portalul îmi spune că, ”pe de altă parte, o acțiune practic spontană, organizată de o organizație aproape necunoscută a adunat circa 70 de mii de oameni... în susținerea unui candidat al PDM și a continuării parcursului european al Republicii Moldova” și că ”Platforma DA i-a cerut președintelui Timofti să refuze candidatură și să arunce astfel țara în alegeri parlamentare anticipate și instabilitate politică și economică”.  Platforma, trebuie să înțelegem, așa a și cerut președintelui: să arunce țara în instabilitate politică și economică. Reacția la știre a ”subiectului 90” nu s-a lăsat așteptată. Aproape de ora 16.00., când protestatarii din ambele tabere încă nu se împrăștiaseră, acesta vine să ne lumineze: ”Cine mai crede in aceste gogosi a Platformei, lumea a obosit de show, spectacol, se vrea stabilitate, se vor salarii, pensii si nici decum alegeri anticipate”. (http://deca.md/hotnews.md/articles/view.hot?id=33198). Să observăm câteva lucruri: știrea-i despre două proteste, unul organizat de Platforma DA, și altul – ”practic spontan, organizat de o organizație aproape necunoscută”, iar reacția vizează doar ”gogoșii Platformei”. ”Lumea a obosit de show” etc., scrie ”subiectul 90”. ”Lumea”, adică și eu. Eu, însă, n-am mandatat pe nimeni să spună, în locul meu, de ce am ”obosit”, ce ”se vrea” și ce nu din partea mea.

Am spus multora, să spun și ”subiectului 90”. Pe 13 ianuarie 2016 lucram la birou. E situat într-o ulicioară din zona centrală a capitalei. Când să ies la o țigară, în capătul ulicioarei, mai să lovesc cu ușa doi bărbați: un tinerel și un vârstnic. Ultimul m-a salutat familiar, de parcă ne știam de-o viață, și îmi spune: iată, căutăm un colțișor, nu chiar în stradă, să mâncăm ceva și să luăm câte o sută de grame, dar dacă nu cunoaștem locurile... I-am invitat în birou (masa-i destul de mare ca sa încapă la ea trei oameni), le-am zis să facă ce au de făcut și am mers să fumez. Când am revenit, mâncau din două pachete (”suhoi paiok”, cum le ziceau) pulpe de găină cu legume, iar sticla de rachiu așteptau s-o deschidă în prezența mea. S-au dovedit a fi oameni de treabă, din nordul republicii. Tânărul, timid, venise prima dată în capitală. Cel mai în vârstă, în tinerețe, lucrase o habă de vreme în Chișinău. Ambii fuseseră aduși cu transport la mitingul ”practic spontan”. Li se dăduseră ”suhoi paiok” și câte 50 de lei. Așa povesteau. Vârstnicul auzise că unora li s-a plătit câte 100-150 de lei, dar, presupunea el, lor, probabil, nu li s-a dat ”paiok”. A zis că-l cheamă Vasile și că, de fapt, urma să vină la miting soția lui. Ea are o funcție în sat și, în ajun, i s-a spus: de nu merge la miting, și-o pierde. Dar, continua să povestească musafirul neașteptat Vasile, familia sa de când se știe, la Sfântul Vasile, ca la nord, așteaptă oaspeți de peste tot, și cu ce să-i primești, dacă gospodina umblă pe la mitinguri?! Așa și au decis: gospodina, cu funcție, rămâne să se pregătească de sărbătoare, iar gospodarul, fără funcție, merge la miting. Doar că la miting, zicea bărbatul, era tare plictisitor așa că, după ce s-a înregistrat, și-a luat săteanul tânăr să-i arate Piața Marii Adunări Naționale și ce mai este prin centru. Cât au traversat Piața au mai strigat și niște lozinci de-ale Platformei, apoi au mers mai departe, până au dat de un magazinaș, unde se vindea rachiu.

Am discutat în birou până cineva i-a telefonat, după amiază, și le-a spus locul și ora de unde urmau să plece acasă. Asta-i povestea. Și acum, cine ghicește din două încercări, ce trebuie să cred despre știre și despre comentariul la ea?! 
 
Urmele aceluiași anonim

”Răsfoim” în continuare Internetul. Pe 26 mai un portal mă face să citesc știrea intitulată ”Motivele care l-au făcut pe Andrei Năstase să-și bage capul în nisip ca struțul” și, corespunzător, comentariul prețios de la ”subiectul 90”: ”Off, cam slab politician Nastase, daca aspiri la functia de presedinte, trebuie sa fii capabil sa eschivezi frumos de la intrebari, nu cu contraacuzatii. Dar daca te consideri si vrei sa arati tuturor ca esti un om onest si corect, recunoaste in public toate lucrurile date, si retrage-te din politica. Daca oamenii vor continua sa te sustina, vor sta cu gloata la porta de la Valea Schinoasei sa ceara intoarcerea ta in politica”. (http://puterea.info/?p=15661) Ziceam că-i prețios comentariul. În consonanță cu sloganul portalului: ”Puterea pentru cei puternici”. Înțelepții să mai aștepte!

Pe același portal, pe 7 iunie, citesc alt subiect, cu titlul ”Andrei și Vasile Năstase, considerați aventurieri”. ”Considerați aventurieri” de ”diplomatul Valeriu Poia”, ”fost ambasador”, într-o emisiune de la TVC21. Portalul, din nou, citează politics.md (”...Doi ticăloși”, a comentat Poia, potrivit politics.md”). ”Subiectul 90”, căruia totul îi este clar încă până a citi ceva, scrie: ”Este evidenta diagnoza lui Poia. Sunt si dovezi numeroase. Orice persoana care are capacitatea de a gandi, macar cat de cat, isi da seama ca Nastasii sunt niste jigodii fara caracter. La cate greseli fac, nu au cum sa aiba o cariera politica. In fiecare zi, se isca cu scandal, ba se cearta, ba se bat, ba ii trage o raita pina la Frankfurt si apoi neaga acest lucru”. (http://puterea.info/?p=16010). Nu știm cât adevăr este în spusele ”fostului ambasador”, pentru că nu asta urmărim la moment. Vorba e că ”subiectul 90” ne îndeamnă să credem orbește în ceea ce cred alții, în caz contrar trebuie să recunoaștem cu mâna pe Biblie că nu avem ”capacitatea de a gandi, macar cat de cat”. Alo, puterea.info și foști ambasadori, nu mai irosiți spațiul online ”cu Năstașii”, treceți la alte teme, că pentru ”subiectul 90” și pentru cei care gândesc, totu-i clar! E clar, dar nu-i simplu. Pentru că, uite, apare materialul ”Tanda-manda Andrei Năstase” și-i cam dă bătăi de cap ”subiectului 90”. Reacționează târziu (dar își face datoria de cetățean activ), pentru că, probabil, și-a revăzut limbajul. Iată ce și cum scrie pe 11 iunie: ”Schisma in pestera din dreapta monarhului? Editorialistul care-l apara adese pe vesnicul nemultumit Nastase, acum il face cu ou si otet. Ce s-a intamplat pe frontul pro-Vest? Oare nu merge incercarea cu candidatul unic?” (http://www.ziarulnational.md/petru-bogatu-tanda-manda-andrei-nastase/). Se părea că până acum ”subiectul 90” știe tot, și că el trebuie să poarte torța călăuzitoare către fericirea fiecăruia, și când colo... Dar las că vine 12 iunie, și totul intră în albia sa. Un portal publică știrea cu titlul: ”Andrian Candu, vizită de lucru la București și Bruxelles”, iar a doua zi ”subiectul 90” revine în forță și strânge din nou la piept sceptrul atotcunoscătorului: ”Romania este sansa Republicii Moldova de a merge spre UE. Si este bine ca oficialii nostri incearca sa mentina si sa imbunatateasca relatiile cu acest stat”. (http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=35312) Cum să nu fii de acord cu acest comentariu?! Doar cu niște precizări: el este făcut la știrea ce anunța vizita de lucru, în perioada 13-16 iunie, nu și rezultatele ei; nu spune nimic nou (cazul DJ-ilor care dimineața ne spun că e dimineață, sau al gazetelor de partid care scriu ce știm până a scrie); finalul comentariului este nociv. ”Oficialii noștri” de azi, care sunt și cei de ieri, nu trebuie considerați buni dacă ”încearcă” să facă ceva. Dacă numai încearcă – sunt răi. Câți ani ar mai trebui ”să încerce”, ca să ne dăm seama ”cât e de bine” că ”încearcă”?!
 
Urme ”fierbinți” de același anonim
 
Două comentarii recente la subiecte care vizează o lideră de partid. Primul, purtând titlul: ”În timp ce Maia Sandu acuză Guvernul că nu a realizat reformele promise occidentalilor, comisarul Hahn îl felicită pe Pavel Filip pentru realizările sale”, atrage următorul comentariu al ”subiectului 90”: ”Si pe cine sa cred eu? Pe un reprezentant al opozitiei interesul caruia este sa critice, sau un expert de nivel european? Cred ca raspunsul este evident”. (http://politics.md/?view=articles&id=11048) Dacă ”răspunsul este evident”, la ce bun întrebările? Și de ce trebuie, neapărat, să crezi pe cineva? Cine are cap, gândește cu-al lui. Occidentalii, la moment fie spus, au felicitat și alți prim-miniștri din Moldova, și, de la asta, ni s-a umplut cumva frigiderul? Haideți ca netoții să strigăm ”halva!”, poate ni se face dulce în gură.

Încerc să-mi închipui cum ar fi, dacă opoziția ar avea interesul să laude puterea. Cui să-i ”delegăm” atunci critica? Poate, puterii, să-și toarne singură cenușă pe cap. Deși nu cred. A noastră putere vrea mângâiată pe creștet. Mă tem, însă, că din mocirla în care ne-au aruncat toate guvernele felicitate, n-o să ajungem la creștet.

La materialul al doilea cu titlul incitant ”Diplomația de la București face PRAF din „expertiza” Maiei Sandu: În curând R. Moldova va primi creditul român”, publicat pe 17 iunie, curent, ”subiectul 90” scrie: ” Caatare eram sigur de asta, nu de alta dar parca am mai mare incredere intr-un grup de experti straini, printre care si persoane cu functii inalte decat intr-un reprezentant al opozitie, al carui interes prioritar este accederea la guvernare”. (http://politics.md/?view=articles&id=11072). Cât îi trebuie unui om să-și reconfirme valorile vieții? O știre! Lăsăm la o parte gramatica și căutăm logica în cele câteva cuvinte. Drept se zice: e greu să găsești o pisică neagră într-o odaie întunecată, mai ales, dacă pisica nu-i acolo.

Interesul opoziției e să acceadă la putere, interesul puterii – să rămână la guvernare. O guvernare puternică și o opoziție puternică este varianta cea mai bună pentru o societate normală. Puterea fără opoziție devine dictatură. Și-i în firea lucrurilor ca puterea, dacă dezamăgește cetățenii, să fie schimbată.

Actuala putere a fost opoziție. Înseamnă, din logica ”subiectului 90”, că nu trebuia să fie crezută atunci, când din opoziție a devenit putere? Sau, poate, trebuie să înțelegem, că orice opoziție minte, inclusiv cea, care actualmente este putere? Dar poate ”subiectul 90” dorește o putere veșnică? Din nou, nou nimic – am avut-o, pe cea sovietică.
 
De-ar fi să fie... În loc de concluzii

Dacă aș fi angajator de cetățeni anonimi activi le-aș solicita mai multă creativitate, poate-aș rămâne fără angajați.
Dacă aș fi șeful asociației cetățenilor anonimi activi, aș accepta doar membri care să nu compromită ”meseria”. Poate, rămâne asociația fără membri.
 

Dacă aș fi ”subiectul 90” aș abandona ”meseria”, de rând ce, asemeni deputatului britanic, nu m-a convins să gândesc cu mintea lui.

________________

 
Acest material este publicat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.