Eşti aici

​Proiect de lege // Reducerea cotei de produs audiovizual local va menține „fenomenul păgubos și condamnabil al «parazitismului informațional»”

02 Decembrie 2020
469 de afişări
Noul proiect de lege de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale conține o serie de prevederi care ar putea, în opinia experților, să aibă un impact regresiv asupra spațiului mediatic din Republica Moldova. Una dintre probleme ține de propunerea privind diminuarea volumului de produs audiovizual local difuzat obligatoriu, diminuarea cotei de programe în limba română și excluderea obligației de a difuza 50% de produse europene în cazul celor achiziționate de peste hotare. Specialiștii semnalează că măsurile propuse vor descuraja dezvoltarea produselor locale, iar unele prevederi sunt în contradicție cu angajamentele asumate de statul nostru față de Uniunea Europeană.

Documentul a fost elaborat de deputații PSRM Bogdat Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi, președintele comisiei parlamentare pentru mass-media.

PROPUNERILE DEPUTAȚILOR

Parlamentarii au propus reducerea volumului minim de difuzare a programelor audiovizuale locale în cazul tuturor furnizorilor de servicii media privați.

Astfel, potrivit documentului, furnizorii privați naționali de servicii media ar putea să difuzeze, în cazul aprobării proiectului, obligatoriu cel puțin șase ore de programe audiovizuale locale, deci cu două ore mai puțin din volumul necesar în prezent. Furnizorii privați regionali vor putea să emită cu o oră mai puțin un astfel de produs – până la trei ore obligatoriu, în loc de patru. De două ori mai puțin decât acum ar putea difuza furnizorii privați locali – cel puțin o oră.

La fel, se propune reducerea cu câte două ore a programelor audiovizuale locale pentru fiecare tip de furnizor de servicii media, cu excepția celor tematice, care retransmite servicii de radiodifuziune sonore. Potrivit documentului, s-ar reduce cu 20% și volumul de conținut obligatoriu în limba română în cadrul serviciilor audiovizuale locale (de la 80% până la 60%). 

Deputații mai propun să excludă prevederile potrivit cărora programele audiovizuale achiziționate de peste hotare ar trebui să provină în proporție de cel puțin 50% din statele membre ale Uniunii Europene sau din cele care participă la Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Se propune de a fi exclusă și obligația de a rezerva opere audiovizuale europene cel puțin 50% din timpul de emisie în cazul serviciilor media audiovizuale liniare și celor create de către producători independenți din Republica Moldova – cel puțin 10% din timpul de emisie al fiecărui serviciu.

În afară de asta, deputații socialiști vor să modifice obligația ca serviciile muzicale TV și de la radio să conțină cel puțin 30% de opere muzicale în limba română, inclusiv 10% de opere muzicale care provin de la producătorii din Republica Moldova. Parlamentarii vor să majoreze volumul de produs realizat de artiștii locali până la 15%, care trebuie să fie obligatoriu difuzat, dar au exclus mențiunea despre conținut în limba română. 

CUM ÎȘI MOTIVEAZĂ PROPUNERILE AUTORII PROIECTULUI

Întrebat despre raționamentul reducerii cotei de conținut al produsului audiovizual local, Adrian Lebedinschi susține că majoritatea radiodifuzorilor din Republica Moldova nu reușesc să realizeze volumul minim necesar, stipulat în legislație. „Din păcate, toți furnizorii noștri nu sunt în stare să realizeze acest volum și s-a ajuns la concluzia că e mai bine la moment de stabilit niște cerințe reale pe care să le poată respecta”, explică Lebedinschi.

Parlamentarul mai spune că propunerea de a reduce cu circa două ore produsul audiovizual local a reieșit din datele furnizate de CA, potrivit cărora, în medie, acesta este volumul pe care posturile radio și TV nu-l pot atinge. „Ulterior, când vom constata că toți furnizorii de servicii media naționali  sunt în stare să producă 8, 10, 12 ore sau cel puțin circa 60% din ei vor îndeplini aceste cerințe, atunci o să ridicăm volumul minim”, mai precizează Adrian Lebedinschi.

În privința retransmisiei cotelor obligatorii de programe europene, deputatul insistă pe liberalizarea domeniului, inclusiv pentru a veni în sprijinul televiziunilor care-și pierd telespectatorii și aleg să consume informația online. „Prin aceste metode represive  (cotele de produse UE - n.r.) noi îi stimulăm pe oameni să renunțe la televiziunea clasică, dar dacă ei vor renunța la televiziunea clasică, trebuie să înțelegeți că televiziunea noastră națională moare”, argumentează Lebedinschi.

La capitolul responsabilități culturale, deputatul afirmă că radiodifuzorii se plâng pe insuficiența operelor autohtone, fiind nevoiți „să repete de câteva ori pe zi același repertoriu”.

MENȚINEREA FENOMENULUI „PARAZITISM INFORMAȚIONAL”

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, privește cu ochi critici mai multe prevederi din proiectul deputaților. El consideră că modificările propuse „descurajează” sporirea volumului de programe audiovizuale locale, amintind că cotele actuale stabilite în lege sunt diferențiate și au fost agreate anterior de toate părțile interesate. „Diminuarea cotelor de produs local menține fenomenul păgubos și condamnabil al «parazitismului informațional» și pune în condiții economice inechitabile furnizorii de servicii media. Astfel, unii furnizori investesc în dezvoltarea produsului local, iar alții – fără a investi, atrag publicitate în programe audiovizuale de rating, dar străine”, susține Bunduchi.

Expertul spune că interesul statului ar trebui să fie dezvoltarea produsului mediatic local, în timp ce cota de cel puțin 80% în limba română, reflectă, „cele 82% de moldoveni și români care trăiesc în Republica Moldova, conform recensământului din 2014”.

Cu privire la operele muzicale, Ion Bunduchi crede că prevederile actuale sunt „mai realiste și benefice” în contextul produsului muzical în limba română. „Ce-i drept, unii furnizori se plâng că 10% de opere muzicale care provin de la compozitori, interpreți etc. din Republica Moldova e cam dificil de îndeplinit. Cu atât mai dificilă de atins va fi cota de 15%, prevăzută în proiect”, comentează Ion Bunduchi.

Și jurista Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristina Durnea, crede că eventuala legiferare a acestor modificări „va avea un impact regresiv asupra legislației media audiovizuale”. „Existența unei cote majoritare a programelor difuzate în limba oficială a statului este o practică obișnuită și general acceptabilă. Mai mult, la stabilirea proporțiilor de difuzare a programelor, legiuitorul ia drept reper realitățile sociale desprinse din datele statistice oficiale. Din aceste considerente, precum și din lipsa unei justificări pertinente sau cel puțin a unei minime argumentări din partea autorilor proiectului, aceste propuneri nu pot fi considerate drept oportune pentru a fi legiferate”, își argumentează opinia Cristina Durnea.

CE FACEM CU ANGAJAMENTELE DIN CONVENȚIA EUROPEANĂ PRIVIND TELEVIZIUNEA TRANSFRONTALIERĂ?

Directorul executiv APEL îi mai atenționează pe deputați în privința modificării articolului ce ține de produsele audiovizuale achiziționate din UE, amintind că Republica Moldova este semnatara Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră, iar modificarea articolului respectiv „echivalează cu încălcarea propriilor angajamente”.

Și Cristina Durnea susține că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova „și-a asumat, de rând cu celelalte părți semnatare, să contribuie la realizarea obiectivului cultural comun prin rezervarea operelor europene a unei proporții majoritare de transmisiune”. „Prin urmare, materializarea dezideratului autorilor proiectului de modificare a Codului va rezulta în încălcarea discreționară a angajamentelor asumate de către Republica Moldova, în calitate de stat semnatar al Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră”, conchide jurista.

Sursa foto: drasler.ru