Eşti aici

​Revenirea emisiunilor produse în Federația Rusă și alte țări, context și impact: E un risc real pentru mass-media autohtonă

01 Decembrie 2020
430 de afişări
Riscuri substanțiale pentru securitatea informațională și pentru mass-media autohtonă care produce conținut local - astfel estimează unii cercetători media eventualul impact al propunerii deputaților socialiști cu privire la revenirea programelor militare și informativ-analitice din țări terțe, inclusiv din Rusia. Prevederea se conține într-un proiect de lege înregistrat în Parlament la 23 noiembrie, iar potrivit experților, fracțiunea Partidului Socialiștilor ar găsi suficiente voturi pentru aprobarea acestei inițiative. 

Noul proiect de lege, care presupune un șir de modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, este semnat de deputații socialiști Vasile Bolea, Bogdat Țîrdea și Adrian Lebedinschi, ultimul fiind și președintele comisiei parlamentare pentru mass-media. 

Documentul prevede redactarea alineatului care permite, în prezent, doar transmisiunea programelor de televiziune şi radio cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic ce sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, în SUA şi Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Federația Rusia se numără printre țările care au semnat, dar nu au ratificat această convenție.

Parlamentarii propun, însă, modificarea prevederii respective, permițând astfel programe din Federația Rusă și alte țări, după cum urmează: „În vederea protejării spațiului audiovizual național și asigurării securității informaționale, furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media sunt în drept să includă în oferta de servicii transmiterea programelor de televiziune și de radio cu conținut militar, locale sau cele achiziționate-din terțe state, care corespund prevederilor concepției și Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova”.

Nici prevederile cunoscute drept „legea anti-propagandă”, nici propunerile socialiștilor nu conțin explicit mențiuni că legea, de fapt, vizează conținutul mediatic din Federația Rusă.  Deputații Partidului Democrat au recunoscut în 2017  că „legea anti-propaganda” „ţinteşte emisiunile Federaţiei Ruse”. Socialiștii au promis anterior, inclusiv în programele adoptate la nivel de partid, că vor anula așa-numita „lege anti-propagandă” pentru că ar încălca drepturile cetățenilor la informare. 

PRINCIPALA MISIUNE - „REÎNTOARCEREA PROPAGANDEI” 

Cercetătorul media Victor Gotișan califică propunerea drept „periculoasă” pentru că autorii, în opinia lui, vor astfel să readucă „propaganda administrației de la Kremlin în Moldova”. „Este o propunere de lege periculoasă după părerea mea, mai ales că vrea să ascundă după ea un drept fundamental – dreptul la informare – reîntoarcerea și legalizarea, de fapt, a propagandei Kremlinului produsă de instituțiile media rusești care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova de un NTV Moldova sau un Primul în Moldova”, explică Victor Gotișan.

Potrivit lui, celelalte amendamente sunt trecute în proiectul de lege „doar de formă și au drept scop să camufleze modificările propuse” la articolul cu privire la protejarea spațiului audiovizual național. El mai consideră că, în primul rând, prin adoptarea acestei prevederi ar crește nivelul de propagandă și dezinformare externă. „În al doilea rând, e un risc real pentru mass-media autohtonă, care produce conținut local, din simplul considerent că acestea vor fi în și mai mare dificultate să poată concura cu conținutul produs de mass-media rusească. Asta va lovi direct în audiență și, prin extensie, în volumul de publicitate”, completează Gotișan.

Cine ar avea de câștigat de pe urma adoptării acestei inițiative? „Răspunsul e simplu, cetățenii - în niciun caz, ci exclusiv instituțiile media controlate de PSRM, care parazitează pe un astfel de conținut și își vor acoperi astfel grila de emise”, consideră Victor Gotișan.

Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), consideră că o „lege anti-propagandă” în Republica Moldova este binevenită și utilă, mai ales în contextul „agresiunii informaționale venite dinspre Est”, deși efectele legii au fost sub așteptări. 

„N-ai cum să protejezi securitatea informațională a statului prin «retransmiterea programelor de televiziune și de radio cu conținut militar» din alte state. Și așa întreaga agendă geopolitică și de politică externă din Republica Moldova e predominată la nivel informațional de Federația Rusă. Or, în ciuda legii anti-propagandă din 2018, Moscova a continuat să-și mențină capacitatea de influență și alterare a deciziilor în stat prin partide, formatori de opinie sau lideri pro-ruși”, menționează Țîbrigan. 

Expertul întrezărește riscuri substanțiale pentru securitatea informațională, în cazul adoptării unor astfel de propuneri, și asta inclusiv pentru că reziliența societății moldovenești „în fața discursurilor propagandistice e la cote extrem de mici”.  El aduce exemplul sondajului din mai 2020, realizat de CBS-Axa la comanda WatchDog, potrivit căruia ponderea respondenților care credeau în diverse teorii ale conspirației era de 50.4%. „Iar studiile de psihologie comportamentală au arătat că persoanele care cred în teoriile conspirației au mai multe șanse să creadă inclusiv în alte narațiuni pseudo-științifice și de propagandă. (...) Dacă noile propuneri ale socialiștilor vor fi adoptate, ar trebui să ne așteptăm la un efect devastator pe plan mediatic”, a comentat el. 

CE ȘANSE SUNT CA LEGEA SĂ FIE APROBATĂ? 

Expertul din România crede că PSRM dispune de voturile necesare pentru a trece aceste propuneri în două lecturi. „Și aceste voturi n-au cum să vină din partea Partidului Democrat, pentru că legea anti-propagandă a fost chiar inițiativa lor și fusese adoptată în urma aranjamentelor de culise între Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon, ultimul fiind suspendat pe câteva zile tocmai pentru a se justifica în public că nu ar avea nicio tangență. Chiar premierul de atunci, Pavel Filip, acuza în direct Rusia că «intervine inclusiv prin canalele sale informaționale în suportul unor partide pro-ruse din Republica Moldova». (...) De fapt, această propunere va fi și certificatul de naștere a noii majorități parlamentare oligarhice PSRM-Șor”, se arată sigur Nicolae Țîbrigan. 

Victor Gotișan își exprimă speranța că nu se vor găsi voturi pentru adoptarea inițiativei, din „lipsa de beneficii pe care le poate aduce sectorului media”, dar nu exclude că proiectul ar putea fi votat de o posibilă alianță în Parlament dintre PSRM și Platforma Pentru Moldova. „Dacă totuși se va vota această lege, atunci chiar mă voi convinge încă o dată că trăim într-o țară a absurdului. Or, vom asista la situația când cei care au elaborat și au insistat cel mai mult în 2017 pentru adoptarea «legii anti-propagandă» – mă refer aici la Sergiu Sîrbu și colegii săi care au fost în PDM, iar acum sunt în Platforma Pentru Moldova – vor fi nevoiți să voteze, la trei ani distanță, abrogarea acestei legi”, conchide Victor Gotișan.

Președintele în exercițiu, Igor Dodon, a refuzat de două ori să promulge așa-zisul proiect de „lege anti-propagandă”. În locul său, decretul de promulgare a fost semnat de președintele Legislativului de atunci, Andrian Candu, în urma unei hotărâri a Curții Constituționale care i-a conferit acest drept. 

Anterior, ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher, într-un interviu pentru Media Azi, a spus că anularea așa-numitei „legi anti-propagandă” ar genera dificultăți și crede că „o astfel de evoluție a lucrurilor ar trebui evitată”.