Eşti aici

Cenzură sau spațiu liber? Care este cea mai bună soluție de reglementare a Internetului?

08 Aprilie 2015
2301 afişări
Tudor DARIE, managing director Interakt, antreprenor IT
 

În ultimele zile în presă se discută activ inițiativa partidelor de la guvernare de a modifica legislația mass-media, prin care se instituia o cenzură a presei și se atenta la libertatea de exprimare. După o reacție mai dură a jurnaliștilor și organizațiilor de media, se pare că politicienii sunt gata să renunțe la o parte dintre aceste modificări. Însă apare întrebarea firească: ce va urma după? Alte inițiative de a controla presa sau, de ce nu, Internetul? Vor dori politicienii să instituie o cenzură a rețelelor de socializare și a site-urilor de știri?
Avem toate motivele să credem că vor urma astfel de inițiative. Și, dacă ajungem la cenzura Internetului, ce facem?

 

În Republica Moldova, conform ultimelor date statistice, avem cca 1.9 milioane de utilizatori de Internet. Pentru comparație, la ultimele alegeri parlamentare din 30 noiembrie 2014 au participat 1.59 milioane de alegători. Deci, Internetul nu mai este doar o joacă. Politicienii au înțeles deja acest lucru.

 

De ce statele lumii vor să cenzureze Internetul?

Primul factor e unul politic. Pornim de la ideea că orice guvernare are interesul de a se menține la putere. Politicienii au nevoie de voturi și, pentru a le obține, caută să minimalizeze opiniile critice și să obțină susținerea mass-media. Iar dacă ne aducem aminte că în mai multe state ale lumii protestele masive în stradă au fost declanșate și susținute online, ajungem la concluzia că libertatea Internetului este un potențial dușman pentru orice guvernare. În special, acest lucru e valabil pentru guvernările corupte, autoritare sau dictatoriale.

Un alt factor sunt serviciile secrete și structurile de forță. Acestea au responsabilitatea de a lupta cu criminalitatea. Din moment ce tehnologiile se dezvoltă, acestea au devenit instrumente eficiente pentru a sparge conturi bancare, adrese de e-mail etc. Serviciile sunt interesate să controleze Internetul pentru a putea identifica ușor persoanele care comit infracțiuni din domeniul tehnologiilor informaționale. Sigur că sub pretextul securității informaționale a statului sau lupta cu teroriștii cibernetici, în acest proces se încalcă drepturile cetățenilor la intimitate, se ascultă telefoanele, se citesc e-mailurile, se filtrează conținutul rețelelor de socializare și site-urilor media, se blochează la nivelul providerilor Internet anumite site-uri incomode, se impune licențierea site-urilor de știri etc. Și asta nu e ok. Avem o problemă.
 

 

“Bune practici” pentru controlul conținutului online

Unul dintre liderii cenzurii online este China. Potrivit BBC, Guvernul chinez a angajat două milioane de persoane să monitorizeze opiniile de pe rețelele de socializare și site-urile pe Internet. Opiniile critice sunt identificate în baza unor cuvinte-cheie, se fac rapoarte și se trimit către superiori. Apoi, urmează cenzurarea criticilor regimului sau blocarea site-urilor. Alte state, ca Rusia și Turcia, blochează accesul la zeci de site-uri sau bloguri care critică regimul de la guvernare.

Organizația Reporteri fără frontiere are și un top anual al “dușmanilor Internetului”. Dacă anii trecuți în top figurau în mare parte state asiatice, africane sau din Orientul Mijlociu, din 2014 chiar și în state democratice, cum sunt SUA, lucrurile nu sunt atât de roz. NSA din Statele Unite este probabil lider la capitolul spionare cu ajutorul soluțiilor IT. Și nu e vorba doar de interceptarea unor convorbiri sau e-mailuri ale unor persoane simple. Ne aducem aminte de scandalul în care NSA a interceptat 122 lideri internaționali, printre care și cancelarul german Angela Merkel. 

O altă experiență interesantă este în Ungaria, stat membru al UE, unde Guvernul premierului Viktor Orban a propus în legea bugetului 2015 o taxă a Internetului. Furnizorii de Internet urmau să plătească o taxă de 150 de forinți pe GB de trafic de date. Inițiativa a scos în stradă zeci de mii de unguri, care au acuzat Guvernul de cenzură a Internetului. În final, Viktor Orban a cedat și a anulat taxa.

De dragul adevărului, trebuie să spunem că nu e vorba doar de vigilența serviciilor, dar și de faptul că simplii cetățeni indirect acceptă “regulile jocului”. Nu în zadar, în cercurile de securitate se consideră că Facebookul este cea mai inteligentă metodă de spionare inventată vreodată. Cândva erau necesare resurse importante să monitorizezi activitatea unei persoane. Acum, oamenii benevol le spun serviciilor cu cine se întâlnesc, ce localuri vizitează, ce opinii au etc.
 

 

“Know how” moldovenesc de cenzură online

În Republica Moldova de mai mulți ani se caută pretexte pentru controlul Internetului. Inițial, în 2008, motivul invocat a fost lupta cu “dușmanii statalității”, când au fost percheziționați câțiva zeci de forumiști.  Apoi, în 2014, au urmat alte două încercări. Prima a fost sub pretextul luptei cu pornografia infantilă, apoi a luptei contra terorismului. “Soluția” autorităților era să fie formată o listă scurtă a site-urilor care să fie ușor blocate prin decizia Serviciului de Informație și Securitate. Iar de aici până când SIS va include site-uri ca unimedia.info, protv.md, privesc.eu sau agora.md în lista celor în care au găsit pe forum vreun comentariu “terorist” sau care atentează la “statalitate” e doar un singur pas. Dorim în Uniunea Europeană, dar aplicăm know-how din China și Rusia.

În toamna anului 2014 a existat un moment de respiro. Se părea chiar că Parlamentul e gata să garanteze neutralitatea și libertatea Internetului. Doar că, imediat după alegeri, Parlamentul și-a anulat proiectul propriei Declarații prin care se angaja să nu cenzureze Internetul. Proiectul acestui document prevedea că Parlamentul se angaja să mențină caracterul deschis și neutru al Internetului și să implementeze cadrul legal și practicile Uniunii Europene în acest domeniu.
 

Cum poate fi Internetul reglementat ”corect”?

O decizie încurajatoare pentru menținerea Internetului ca un spațiu liber a venit la 26 februarie 2015 din SUA, unde, potrivit deciziei Comisiei Federale de Comunicații (FCC - Federal Communications Commission), Internetul este declarat un bun public. Președintele Obama a anunțat și un plan de susținere a Internetului deschis și liber. Un bun exemplu și pentru Republica Moldova.

Guvernul și Parlamentul R. Moldova nu ar trebui “să inoveze” la capitolul reglementării Internetului. Capete mai luminate din întreaga lume caută soluții și nu le pot găsi. Recomandarea mea ar fi ca autoritățile moldovene să se alinieze la toate Directivele din domeniul telecomunicațiilor din anexa XXVIII-B a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, pe care statul nostru s-a angajat să le implementeze pas cu pas în următorii trei ani.

Acest cadru de reglementare oferă suficiente metode de identificare și atragere la răspundere a celor care comit crime pe Internet în domenii ce țin de securitate informațională a statului, lupta contra pedofililor sau a teroriștilor cibernetici.

La nivel internațional, sigur că mi-aș dori recunoașterea accesului liber la Internet ca fiind un drept fundamental al fiecărui cetățean, iar acest drept să fie consfințit în Charta UE privind drepturile fundamentale ale omului și Constituțiile statelor membre.

Dacă este o simplă dorință sau generația celor care au crescut cu Google și Facebook o va transpune în viață, rămâne să vedem. Cert e că Internetul a devenit un drog pentru noua generație. Un studiu citat de NYTimes susține că 65% dintre adulți nu-și imaginează viața fără de Internet, iar 46% dintre femei și 30% dintre bărbați sunt gata să renunțe la sex în favoarea Internetului.  

 

Internetul poate fi total controlat?

Dacă guvernele vor avea, totuși, inspirația să reglementeze tot ce mișcă online și le va reuși acest lucru, vor avea surpriza să constate că, oricum, lucrurile le scapă de sub control. Astăzi unii utilizatori folosesc TOR pentru a naviga sigur pe Internet sau utilizează soluții de P2P pentru schimbul de informații. Însă, în viitor, nenea Eric Schmidt de la Google ne spune că Internetul va dispărea în forma în care îl știm astăzi.

Va veni o nouă eră digitală. Atunci libertatea virtuală ar putea fi garantată prin interconectarea device-urilor din imediata apropiere și transmiterea informațiilor fără a fi trecute prin filtre de Internet. Sau, cine știe, poate în momentul în care citești acest articol se naște un nou geniu, care va reinventa total modul în care oamenii comunică de la distanță…

Revenind la întrebarea din titlu, cred că cea mai bună soluție de reglementare este… ca Internetul să nu fie reglementat. Să fie păstrat liber în continuare.
 

 

Acest material este publicat în cadrul proiectului  Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

 

Sursa foto: allmoldova.com