Eşti aici

Cum cifrele ne pot dezvălui o istorie?

11 Iulie 2019
644 de afişări
Jurnaliștii renunță uneori la unele investigații odată ce se confruntă cu un volum mare de date și cifre. Cum să analizăm cifrele și cum să găsim un unghi de abordare interesant ne spune profesorul de jurnalism Ivan Pecișev, din orașul Perm (Federația Rusă). Expertul s-a aflat la Chișinău  recent, fiind printre invitații  la Hackathonul de media „Puterea a cincea”.

Cum lucrăm asupra graficelor

Pentru început trebuie să se întrunească doi factori – datele și ideea. Știm cu toții ce înseamnă datele și în prezent avem foarte multe portaluri cu date deschise. Astfel de date apar pe site-urile instituțiilor de stat, ale municipalităților, companiilor ș.a.m.d., iar pe viitor, vă asigur, vor apărea și mai multe. Cât privește ideea, atunci când nu aveți una proprie, nu e nimic grav dacă vă veți folosi de ideile altora. Luați ideea lor și prelucrați-o cu datele dumneavoastră. Faceți astfel de zeci de ori, până când o să vă iasă ceva original. Toți pictorii începători reproduc la început desenele profesioniștilor.
 

De ce nu este bine să utilizăm o singură cifră în text
 
Întâi de toate, pentru că e „plictisitor” – așa sună sloganul graficienilor. De exemplu, când afirmăm că ne-am adunat 40 de oameni, ce înseamnă asta? E mult? E puțin? E bine? E rău? Dar cine sunt acești oameni?
Este mai simplu să ilustrăm ceva prin intermediul graficelor, iar la baza graficului să utilizăm acea cifră. Oamenii recepționează mai ușor imagininile, decât cifrele.

Unii cred că un infografic poate fi considerat bun, dacă  nu este însoțit de text. Este un punct de vedere radical. Totuși orice grafic  trebuie să ne povestească despre ceva. Deci, vom fi atenți la ce dimensiuni îi dăm, ce culori alegem (de exemplu roșu – cand vrem să accentuăm ceva), cum gradăm culorile – de la saturat la mai puțin saturat). Putem folosi figurile geometrice – triunghiuri, pătrate și altele. Principalul e să relatăm o istorie prin asta.

De exemplu, dacă vreți să arătați cu cerculețe nivelul de venit al populației (cel mai mic, mediu și cel mai mare) și dacă o să utilizați figuri de aceleași dimensiuni, atunci, practic, nimic nu le spuneți consumatorilor media.  Ar trebuie să atrageți atenție la dimensiunile figurilor și să le arătați diferit (venit mic – cerc mic) sau prin diversificarea culorilor.

 

Ce să vizualizăm?

Dacă aveți un text jurnalistic, atunci el poate fi trecut prin următoarele filtre:

Dacă acesta conține cifre și tăblițe, atunci trebuie să faceți grafice.

Dacă e vorba de date – puteți să utilizați time-line-urile unor afișe cu evenimente culturale sau despre diferite evenimente din istoria țării.

Dacă este cel puțin un punct geografic, atunci este bine să indicăm asta pe o hartă.

Căutați extremele

Așadar, cum să identificăm o istorie în cifre? Ar trebui să căutăm extremele - cele mai mici și cele mai mari valori de date ale unor anumite cantități de obiecte măsurate.

De exemplu, în raportul cu privire la cheltuielile alocate pentru reparații în  municipalitate, care conține multe cifre, am putea să căutăm unde au fost alocați cei mai mulți bani și, respectiv, cele mai mici sume. Iată, am găsit alocarea a doar 10.000 de lei pentru reparația unei case și, imediat, acest lucru ne-a trezit interesul – dar, de ce așa puțin? Sau faptul că cea mai veche casă reparată este veche din anul 1913 – pentru ce să repari o astfel de casă? Sau de ce a apărut o casă nouă din anul 2012 într-un program de renovare?

Observați unde se „intersectează” datele

Noi, de exemplu, am cerut numărul de elevi, care învață în orașul unde am cercetat problema. Întâi de toate, am primit în formatul PDF documentele și trebuia să le extragem cu ajutorul programei – Exctract data. Oricum, în asemenea cazuri avem nevoie de ajutorul specialiștilor IT.

Am preluat datele oficiale cu privire la numărul de elevi și le-am suprapus pe hartă, pentru a vedea cum arată. Astfel,  am observat că în unele raioane se atestă o supraîncărcare a instituțiilor școlare. Până nu am pus cifrele pe hartă, nu am putut vedea acest lucru.

Identificați „punctele de cotitură”

Avem un exemplu cu datele sociologice privind analiza consumatorilor media în funcție de vârsta acestora. Inițial, am văzut o scădere a numărului celor care privesc televizorul în categoria de vârstă – 18 - 24 de ani. În timp, am observat o creștere a numărului celor care utilizează Internetul în categoria 24 - 29 de ani. Până aici e ok.

Dacă unim aceste date, vom vedea că două linii se intersectează. Punctul de intersecție arată că preferințele oamenilor s-au schimbat radical în timp și că majoritatea au început să utilizeze Internetul; tot mai multă publicitate a apărut pe Internet etc. .

Clarificați ce istorie vreți să prezentați

Este greu să căutăm o istorie, atunci când nu știm ce vrem să prezentăm. De aceea este important să clarificăm mai întâi ce vrem să obținem prin publicarea unor date, grafice etc.

De exemplu, noi ne-am propus să aratăm cum a evoluat maladia HIV în țară începând cu anii 90 și am găsit la Banca Națională datele despre persoanele infectate. În grafic este mai greu să redăm acest lucru, de aceea am recurs la un format interactiv, care ne-a permis să prezentăm situația din fiecare an. La fel am procedat pentru a vedea cum s-a dezvoltat PIB-ul în țările post-sovietice.