Eşti aici

Este îndreptățit consiliul local să interzică filmarea ședințelor autorității?

23 Octombrie 2020
618 afişări
Întrebare: Printr-o decizie a consiliului local a fost interzisă filmarea ședințelor pe care le desfășoară. Autoritatea invocă faptul că membrii societății civile și jurnaliștii care efectuează înregistrările video încalcă dreptul la protecția datelor cu caracter personal al consilierilor și persoanelor problemele cărora se examinează în cadrul ședințelor. Este întemeiată, din punct de vedere legal, această decizie?

Răspuns: Regula generală, instituită de lege, obligă obținerea consimțământului[1] persoanei pentru înregistrarea imaginii sale sau, altfel spus, pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale subiectului vizat[2].

Totuși, în anumite situații, această obligativitate decade și se aplică excepția de la regula instituită. Mai exact, legea care reglementează protecția datelor cu caracter personal prevede că, în cazurile în care prelucrarea datelor este necesară pentru executarea unor sarcini de interes public, consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu trebuie cerut.

Totodată, Codul civil prevede că acordul persoanei vizate nu este necesar pentru înregistrarea imaginii sau vocii și pentru utilizarea acestei înregistrări atunci când ea este făcută în mulțime sau în timpul unui eveniment public”.[3]

Reamintim că, în virtutea legii, mass-media are sarcina să informeze societatea asupra problemelor de interes public şi să efectueze, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice pe probleme de interes public[4]. Ședințele consiliului local, prin definiție, sunt evenimente publice[5] și de interes public, iar autorităților locale și funcționarilor unităților administrativ-teritoriale respective le revene obligația să asigure transparența acestor întruniri.

Prin urmare, având în vedere natura evenimentului înregistrat, precum și natura chestiunilor ce se discută în cadrul ședințelor consiliului local, stabilirea interdicției de înregistrare video/audio, sub pretextul încălcării legislației privind protecția datelor cu caracter personal, este neîntemeiată și inadmisibilă.

Dreptul la propria imagine (dreptul la viață privată) vs dreptul cetățenilor de a fi informați

Referindu-ne la membrii consiliului, precizăm că, în virtutea statutului pe care îl dețin, precum și a naturii evenimentului la care participă, aceștia trebuie să admită un grad mai mare de ingerință în dreptul la propria imagine, ca parte integrantă a dreptului la viața privată și de familie. Or, consilierii locali erau filmați în timpul exercitării atribuțiilor funcționale în interesul populației unității administrativ-teritoriale (interes public) și în cadrul unui eveniment public.

Totodată, datele cu caracter personal ale persoanelor terțe, problemele cărora se examinează  în cadrul ședințelor consiliului, pot fi prelucrate fără acordul acestora în funcție de caz. Spre exemplu, dacă subiectul pus pe ordinea de zi vizează transmiterea în locațiune către o persoană a unui bun imobil aflat în proprietate publică, dreptul la informare a cetățenilor prevalează în raport cu dreptul la protecția datelor cu caracter personal a persoanei terțe.

Pe da altă parte, dacă problema discutată vizează, bunăoară, strângerea fondurilor pentru membrii unei familii social vulnerabile, fapt ce implică o marjă extinsă de discreție, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private a persoanelor terțe prevalează în raport cu dreptul la informare a cetățenilor.

Așadar, prioritatea trebuie analizată în fiecare caz particular, iar autorității - în acest caz, consiliul local - îi revine sarcina să:

  • supună testului proporționalității, stabilind situațiile în care un drept prevalează în raport cu celălalt;
și
  • să dispună, doar în anumite situații, interzicerea expunerii datelor cu caracter personal a persoanelor terțe prin intermediul înregistrărilor video.
În celelalte cazuri, când dreptul cetățenilor de a fi informați prevalează, interdicția de înregistrare video este abuzivă și neîntemeiată.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

 

 


[1] Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal – orice manifestare de voință liberă, expresă și necondiționată, în formă scrisă sau electronică, conform cerințelor documentului electronic, prin care subiectul datelor cu caracter personal acceptă să fie prelucrate datele care îl privesc;
[2] Art. 5 alin.(1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal: „Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal”;
[3] Art. 48 alin. (6) Cod Civil: „Consimțământul persoanei vizate nu este necesar pentru înregistrarea imaginii sau vocii și pentru utilizarea acestei înregistrări atunci când aceasta este făcută în mulțime sau în timpul unui eveniment public”;
[4] Art. 4 alin.(2) Legea privind libertatea de exprimare: „Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public și de a efectua, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în probleme de interes public”;
[5] art. 17 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală: „Ședințele consiliului local sunt publice”;