Eşti aici

Ludmila Topal, directoarea executivă a Canal Regional: „Avem o poziție fermă în politica noastră editorială – niciun abuz politic, nicio influență”

14 Mai 2018
602 afişări
Media-azi.md:  Doamna Ludmila Topal, câtă libertate există la Canal Regional?
 
Ludmila Topal: Sunt al patrulea an directoare executivă la Canal Regional și în tot acest răstimp nu a trebuit să execut niciun ordin venit de sus. Asta în ceea ce mă privește. Nu ne poate obliga nimeni să deviem de la normele noastre deontologice, pentru că suntem instituții private. Dar la nivel local, există  presiuni. Unii funcționari despre care am scris ne-au amenințat că vor trimite plângeri asupra noastră, și chiar le-au trimis la CCA sau în instanță. Posturile locale din Șoldănești și Taraclia au trebuit să demonstreze în judecată veridicitatea materialelor pe care le-au publicat. Așa că libertatea noastră e cumva relativă...
 
M. A.:  Am văzut la Marșul Solidarității și echipa de filmare a Canal Regional. Ce impresie v-a lăsat modul în care a fost marcată Ziua Mondială a Libertății Presei la Chișinău?
 
L. T.:
  Noi am participat,  am pregătit și un subiect. Totul a fost organizat bine, dar era de dorit să vină la marș mult mai mulți jurnaliști.  Pe an ce trece breasla noastră se completează cu noi cadre, dar participanți la astfel de proteste avem tot mai puțini... Din păcate, sentimentul de solidaritate nu e întotdeauna prezent printre jurnaliști. Între jurnaliștii din regiune, de exemplu, există o anumită apatie, sau poate dezamăgire - la ce bun să mai protestăm, oricum în această țară totul e deja cumpărat demult. De fapt, este o stare de spirit generală, care se răsfrânge și asupra jurnaliștilor.  Comunic des cu directorii posturilor tv locale și aud de la ei un fel de refren în ultimul timp: Să vedem ce vor mai arăta și aceste alegeri, iar dacă nimic nu se va schimba, atunci chiar nu are rost să facem televiziune. Pentru că acesta demult nu mai este business, ci e o povară grea...
 
M. A.: Să precizăm, că toate posturile care fac parte din Canal Regional sunt private. De unde o asemenea stare de spirit? De ce nu merge o asemenea afacere în teritoriu, vedem că la Chișinău businessul tv înflorește...
 
L. T.:
Când am creat Bas TV, la Basarabeasca, eram foarte tineri, aveam câte 25 de ani eu si soțul meu. Ne-au ajutat părinții, rudele ca sa avem această afacere de familie  și, iată, de 20 de ani lucrăm aici, dar nu am acumulat nimic în acest răstimp. Ce fel de business este acela care nu-ți aduce venit, iar de lucrat lucrezi non-stop? Nu zic să ne îmbogățim, dar cel puțin să nu acumulăm datorii. Și în această situație se află toți ceilalți directori ai posturilor locale care intră în componența Canal Regional. Ne frământă pe toți un singur gând: ce ar trebui să facem pentru ca televiziunile regionale să nu dispară? Iar un asemenea pericol este real. Pe parcursul existenței noastre ca rețea, deja câteva posturi locale s-au închis. Proprietarii și-au vândut frecvențele la Briceni, Edineț, Ceadâr Lunga. La Strășeni și-a stopat temporar activitatea. Acum, la Canal Regional activează nouă posturi tv prin eter – la Comrat, Taraclia, Basarabeasca, Nisporeni, Ungheni, Căușeni,  Florești, Glodeni, Drochia - și două online, în regiunea transnistreană, la Bender și Râbnița. Dar au fost inițial 15. Canal Regional  este o persoană juridică aparte, iar directorii posturilor enumerate sunt fondatori ai Canal Regional. La rândul lor, fiecare dintre aceste instituții sunt persoane juridice, fiecare are licența sa, grila sa de emisie. Avem probleme comune și, atunci când accesăm anumite proiecte, avem un buget comun. În orice caz, este clar că împreună ne vine mai ușor să trecem peste anumite greutăți. Întâi de toate, pentru că o televiziune mică nu ar fi în stare să producă volumul de content autohton prevăzut de lege. Datorită faptului că există această rețea comună și un server comun studioul local pregătește un subiect, apoi în studioul de la Chișinău se formează două blocuri de știri, în rusă și în română; seara acestea se pun pe server și deja fiecare poate să ia în schimbul unei știri pe care a prezentat-o două blocuri de știri pentru grila sa. Aceste posturi produc și emisiuni, care mai apoi sunt difuzate pe Canal Regional.
 
An de an, e tot mai complicat să ne menținem pe piață, fapt care depinde de situația economică generală a țării. Publicitatea mare nu a ajuns niciodată la televiziunile regionale, dacă înainte puteam conta pe Orange, de exemplu, acum toată publicitatea merge pe canalele mari, cu acoperire națională și, oricât ne-am dori, nu putem ajunge acolo. Televiziunile locale întotdeauna se întrețineau din contul publicității locale. Anunțuri de la micii întreprinzători sau anunțuri particulare. Acum și această publicitate e tot mai puțină, pentru că și întreprinzători sunt mai puțini, ei tot sărăcesc. La fel, emigrarea populației e un fenomen care se răsfrânge și asupra noastră. Un alt factor e că înainte unele posturi aveau contracte cu organele de administrație locală, care plăteau strict pentru anumite servicii ale lor. Era ceva folositor atât pentru ele, cât și pentru noi. Dar în ultimii ani, administrațiile publice locale refuză să încheie asemenea contracte cu noi. Problema e legată de politică, pentru că noi vrem să ne poziționăm pe principiul independenței, iar administrațiile locale nu au nevoie de asemenea mijloace de informație...
 
M. A.: Și atunci, cum își informează cetățenii despre activitățile lor la nivel de oraș, de raion, dacă nu prin intermediul presei locale?
 
L. T.:
Unde ați văzut organe de administrație publică independente? Ele obligatoriu aparțin unui partid, iar partidele noastre, mă refer la cele mari – își au propriile mijloace de informare. Ele nici nu au nevoie ca noi să venim și să prezentăm un eveniment obiectiv, nepărtinitor. Cu atât mai mult, nu vor ca noi să abordăm critic un eveniment pe care îl organizează, nu au nevoie ca jurnaliștii să observe anumite lacune ori să pună întrebări incomode. La Basarabeasca, de exemplu, avem relații normale cu primarii de la sate și cu cel din oraș. Ne telefonează, ne informează. Ne invită la ședințe, putem filma. Consiliul raional însă, dimpotrivă – ne ignoră. Dacă au ceva de reflectat, vor invita NTV-ul de la Comrat sau portalul Gagauzinfo.md Și adesea cetățenii se revoltă: Noi suntem deja în Găgăuzia?! De ce știrile despre noi trebuie să le citim pe Gagauzinfo.md, și nu la Bas TV, care deja activează aici de 20 de ani, îl cunoaștem și avem încredere în acest post.  Dar Consiliul raional îi invită pe cei de la Comrat pentru că vrea ca despre el să apară în presă numai materiale laudative, pozitive. De exemplu, ședințele Consiliului raional de obicei decurg foarte zgomotos, cu polemici ale reprezentanților tuturor partidelor, dar la final, cei care apar în cadru, la ecran, sunt reprezentanții unui singur partid. Iar dacă se discută o problemă legată de oraș, jurnaliștii invitați nu-i vor oferi microfonul primarului orașului, pentru că reprezintă un alt partid, ci vor pune pe post doar opiniile acelei părți a consilierilor care fac parte din partidul pe care îl servește postul lor. Astfel, realitatea este denaturată, iar oamenii dezinformați, ca să nu mai vorbim de deontologia jurnalistului.
 
 M. A.: În context, ce credeți despre deschiderea unor studiouri locale, cum e cel de la Nisporeni al postului Canal 2 de la Chișinău?
 
L. T.:
Cred că e o altă posibilitate de a promova interesele de partid. La Chișinău deja a devenit strâmt pentru ei, au politizat de ajuns spațiul informațional și, dacă în regiuni au mai rămas câteva insulițe libere, neinvadate de partide, de ce să nu le ocupe și pe ele? Deschiderea acestor studiouri în teritoriu mai înseamnă și concurentă neloială. E adevărat, noi avem publicul nostru, constant, care are încredere în noi. Dar la fel de adevărat este și faptul că studiourile deschise de posturile mari, care aparțin unor politicieni, vor încerca să prezinte evenimentele în felul lor, de pe pozițiile partidului pe care îl servesc, iar telespectatorii s-ar putea să nu-și dea seama de asta. La fel, ele vor veni în teritoriu cu mult mai mulți bani și vor  încerca să-i ademenească pe colaboratorii noștri, oferindu-le salarii mai mari. Sigur, am putea să ne plângem la Consiliul Concurenței (CC), dar nu cred că CC va examina în favoarea micilor întreprinzători astfel de probleme. Mai curând va spune că legea e una pentru toți și că supraviețuiește cel mai puternic.
 
M. A.: De ce nu susține statul posturile regionale de televiziune – de aceea că sunteți instituții private?
 
L. T.:
Dar arătați-mi ceva în Republica Moldova care nu e privat! Ori statul nu colaborează cu firmele private? Ba da, încheie contracte cu organizațiile private și colaborează în baza lor. În ceea ce privește mass-media regională, eu cred că o decizie foarte bună din partea statului ar fi să includă în legislație o prevedere, în conformitate cu care administrațiile publice locale să fie obligate să aloce un anumit buget pentru informarea populației prin intermediul mass-media regionale. Și acest buget să fie acordat, în bază de concurs, celei mai bune instituții media din regiune, de care publicul este mulțumit. La noi, la Canal Regional, de exemplu, totul este la vedere, pe site; oricare expert poate spune că acest post este nepărtinitor, obiectiv, iar celălalt înclină să-l susțină pe cutare sau cutare politician. Și în acest mod am putea avea un sprijin substanțial din partea consiliilor raionale care ar plăti din buget pentru informația locală, adică din impozitele cetățenilor. Nu o dată am efectuat sondaje, studii independente și ele toate arată că ratingul știrilor locale este foarte înalt, oamenii caută aceste informații. De aceea poziția mea a fost întotdeauna aceeași: statul ar trebui să susțină instituțiile media regionale.
 
M. A.: În ce măsură ați putea conta pe publicitatea socială, de exemplu?
 
L. T.: 
Astăzi, nu putem conta, deoarece 70 procente din publicitatea socială, difuzată de posturile locale, este fără plată. Publicitatea socială este pregătită, de obicei, de către structurile de stat, aceste organizații se adresează la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), care ne trimite lunar câte o scrisoare și ne recomandă să difuzăm cutare sau cutare clipuri sociale. De exemplu, Banca Națională a Moldovei a emis câteva monede noi și despre ele trebuie să fie informată populația. Din nou, primim scrisoare de la CCA cu recomandarea de a le pune pe post. Chiar nu are Banca Națională în bugetul său niște fonduri pentru a-și publica clipurile publicitare cu plată?! Cu o mie de lei un post tv și-ar putea achita cheltuielile pentru curent. Sau Inspectoratul fiscal, Inspectoratul de Poliție, Serviciul național de asigurare medicală. Sunt informații utile pentru populație, de exemplu, până la ce dată poți procura polița medicală, la ce preț etc. Și ei spun: nu avem bani la buget pentru asta! Dacă nu au bani pentru informarea populației, atunci despre ce vorbim? Sigur, ei nu te obligă, îți recomandă, dar dacă o să refuzi o dată, de două sau de trei ori, vor găsi alte pârghii să te convingă.
 
M. A.: Ne aflăm într-un an electoral, iar alegerile pe circumscripții promit să salveze întrucâtva situația financiară a posturilor regionale. Ce așteptări are în acest sens Canal Regional?
 
L. T.: 
Deja au apărut unele mișcări la acest capitol – ne fac propuneri, ne întreabă de tarife. Sperăm că viitorii deputați vor avea nevoie de posturile locale, pentru a-și promova platformele electorale. Contăm foarte mult pe această campanie. Vrem să participăm activ, dacă nu avem altă publicitate, trebuie să ne folosim măcar de cea politică. Avem pentru toți candidații aceleași condiții,  să vină cât mai mulți.
 
M. A.: Și dacă un anumit politician va dori să monopolizeze un post tv regional?!
 
L. T.:
  Noi, la Canal Regional, respectăm principiile deontologiei profesionale, echidistanța. Majoritatea colegilor noștri lucrează onest, avem deja experiență, am trecut prin multe campanii electorale. Știm că politicienii vin și se duc, iar jurnaliștii rămân și trebuie să aibă mâinile curate și reputația nepătată, altfel își pierd credibilitatea în fața telespectatorilor. Întotdeauna am participat în campanii electorale, nu as putea afirma că de fiecare dată am fost în câștig, dar credem că mediile locale nu pot sta la o parte  de aceste procese politice importante.  De altfel, am primit deja aprobarea unui proiect de la Fundația Soros, care ne va ajuta să organizăm o campanie informațională bună înainte de alegerile parlamentare, în special pentru tineri. În ceea ce privește Canal Regional,  avem o poziție fermă în politica noastră editorială – niciun abuz politic, nicio influență.