Eşti aici

Noul proiect al Codului audiovizualului, elaborat de experți media, prevede interzicerea propagandei și dezinformării mediatice

20 Decembrie 2017
2161 de afişări
Experții grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media au prezentat pe 19 decembrie, în Parlament, proiectul noului Cod al audiovizualului. În proiectul noului Cod al audiovizualului au fost incluse noțiunile de propagandă și dezinformare și interzicerea programelor audiovizuale care constituie dezinformare mediatică și/sau propagandă mediatică.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a stabilit ca Grupul să recepționeze până la sfârșitul anului toate propunerile care vor veni pe marginea acestui proiect.
 
Experții propun ca noul Cod al audiovizualului să fie numit Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Documentul urmărește transpunerea în legislație națională a normelor europene care administrează domeniul audiovizualului. Noul proiect de Cod pune accent pe produsul mediatic propriu, pe cote obligatorii de opere europene, pe pluralism mediatic și multe alte aspecte noi, care nu apar în legislația actuală.
 
Proiectul stipulează noțiuni ca propaganda mediatică și dezinformare mediatică.

Propaganda mediatică este definită drept formă de persuasiune și/sau de răspândire a unor idei de către furnizorii de servicii media, cu scopul de a influența atitudinile, convingerile și comportamentele oamenilor sau de a sprijini ori compromite instituții, cauze sau persoane, prin prezentare părtinitoare a informației și reflectare selectivă a evenimentelor.

Dezinformare mediatică este prezentată ca o formă de agresiune informațională care, făcând uz de zvonuri, falsuri, minciună, amplificare sau diminuare voită a semnificației unui fapt și/sau a consecințelor unei acțiuni, disimulând sursele și scopurile reale, oferind imagini deformate și interpretări tendențioase ale realității, urmărește manipularea audienței cu scopul de a discredita persoane, a genera conflicte, a câștiga încrederea unor factori de decizie, a modifica și dirija opinii, conduita politică și comportamentele individuale și de grup.
 
De asemenea, documentul prevede expres interzicerea programelor audiovizuale care constituie dezinformare mediatică și/sau propagandă mediatică.
 
În cadrul discuțiilor pe marginea proiectului, Corina Cepoi, directoarea Reprezentanței Internews în Moldova, a recomandat să nu fie utilizat în document cuvântul propagandă, pentru că definirea exactă a acestui termen este una foarte dificilă. Cepoi a adus exemplul țărilor baltice, care, potrivit acesteia, deși nu au introdus acest termen în legislație, reușesc să combată eficient acest fenomen. Aceasta a menționat că balticii au utilizat în acest sens normele legislative actuale care se referă la limitarea propagării urii.
 
Expertul media și unul dintre autorii proiectului, Ion Bunduchi, a precizat că, în principiu, și normele actuale precum obiectivitatea sau corectitudine în comunicarea mass-media ar putea ajuta la combaterea propagandei, dar numai în condițiile în care, în practică reală, acestea să fie respectate. Expertul a subliniat că, într-adevăr, definiția propagandei se regăsește în mare parte în lucrările științifice, dar nu și în jurisprudență. Bunduchi a adăugat că s-ar putea ca în varianta finală să fie exclusă noțiunea de dezinformare mediatică, pentru că oferă un câmp larg de interpretări.
 
Directorul Asociației Presei Electronice, Vasile State, cel care a prezentat proiectul Codului, a spus că la elaborarea reglementărilor a fost luată în considerare experiența mai multor țări europene.
 
Documentul definește și proporțiile de difuzare a operelor audiovizuale europene. Autorii au propus ca în cazul serviciilor media audiovizuale liniare, furnizorii de servicii media să aibă obligația să rezerve operelor europene o proporție de cel puțin 50% din timpul de emisie al fiecărui serviciu, din care se scade timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității, serviciilor de teletext și teleshopping-ului.