Eşti aici

Podcastul, inovația care transformă jurnalismul

09 Octombrie 2019
399 de afişări
Stela Jemna, coordonatoare de programe la Institutul Național Democratic
Jurnalismul moldovenesc are nevoie de un suflu nou, de teme discutate în profunzime, de emisiuni care să ia o temă și să o abordeze din toate perspectivele. De exemplu, ce mi-ați recomanda să vizionez astăzi, pe o temă de marketing, în limba română, creată în spațiul moldovenesc? Există emisiuni în care acest subiect este discutat periferic, dar nu avem încă un show, în care să fie dezbătut pe diverse aspecte. Mai nou, există un trend pe plan global care se ocupă anume de aceasta - invită experți pe o nișă îngustă și realizează mii de emisiuni pe acea temă. Trendul inovativ se numește podcasting, un termen mai puțin cunoscut în Moldova.

Este interesant cum noi, jurnaliștii moldoveni, încercăm să inovăm ceva, fără să înțelegem lucrurile până la capăt. Afirm asta pentru că, adesea în discuții cu unii jurnaliști aflu că ei fac podcasturi de ceva timp. Când vreau să le ascult însă  nu le pot găsi în aplicațiile din telefonul mobil decât dacă intru pe paginile lor web sau în blogurile personale.

Podcastul nu este doar o înregistrare audio pe care jurnalistul o plasează pe pagina sa web. Acesta conține multe elemente inovatoare, care îl face diferit de o înregistrare audio, cum ar fi: să aibă o imagine (artwork); să fie plasat pe o platformă de hosting, care permite să fie ascultat de pe orice telefon mobil, dar si analizat; să aibă un blog al podcastului, cu note descriptive care să explice ceea ce ascultăm.

Mai mulți jurnaliști din lume încep să adopte acest instrument media pentru că s-au produs câteva schimbări majore în acest sens: în primul rând, s-a extins mult aria de folosire a telefoanelor mobile (peste 60 procente de europeni au un telefon mobil), care sunt portabile și ușor de utilizat pentru a asculta inclusiv un podcast; în al doilea rând, instituțiile media mari (BBC, CNN, CNBC, The Wall Street Journal, The New York Times etc.), care dau trendurile jurnalistice globale, au început să creeze astfel de conținut și sa-l promoveze; în al treilea rând, multe programe radio au fost dezvoltate în podcasturi, astfel încât ascultătorii au migrat din offline în online pentru a le asculta.

De ce m-am apucat să fac un podcast?

Pentru mine, jurnalismul a fost și este mai mult o vocație, un hobby care îmi permite să-mi extind creșterea personală. Cu timpul, acest hobby a devenit tot mai greu de realizat din cauza altor proiecte. Dar pentru că nu pot lăsa ceea ce mă inspiră am găsit o modalitate inovativă s-o fac în timp scurt, interesant și ușor de consumat. Acest format pentru mine a devenit podcastingul.

Pe când îmi făceam masteratul în SUA, nu înțelegeam cum oamenii de acolo pot avea un job full-time și le rămâne timp pentru activități diverse  după serviciu, dar și pentru a fi bine informați. Așa, am descoperit că un american se trezește dimineața și ascultă știrile pe care i le spune Alexa (comanda vocală pentru Boxa Amazon Echo), sau oricare alt sistem pe care îl are în casă, iar în drum spre serviciu, ori atunci când aleargă ascultă podcasturi. Interesantă e și motivația celor pe care i-am întrebat de ce o fac: pentru că nu pierd timp pentru asta, învață ceva nou ce îi ajută inclusiv în profesie, în plus, pot face concomitent alte lucruri. Adevărul este că acest podcast - conținutul audio din căști - este singurul care poate fi consumat pasiv, în timp ce te poți ocupa și de altceva.

Așa cum arată și rezultatele unui sondaj pe care l-am făcut înainte de a alege un nume podcastului la care lucrez, peste 60 la sută din moldovenii intervievați nu știu cum să asculte un podcast, ce este un podcast, ori cred că nu au timp pentru asta. Hm.. chiar? Asta în timp ce americanii din experiență zic invers. În SUA, podcasturile sunt așa de renumite, încât peste jumătate din populația țării a ascultat cel puțin o data un podcast. Ei de fapt au dat trend-ul acestor înregistrări audio prin 2008 și astăzi în lume sunt peste 700 de mii de podcasturi și 29 de milioane de episoade create. În țările cu care am împărțit o istorie: România și Rusia, podcastingul începe să ia amploare. Românii au început să creeze propriile podcasturi, în special, sunt populare cele făcute de persoane publice, prezentatori radio ori reviste cunoscute. Câteva exemple ar fi podcastul ESCA al Andreei Esca; podcastul despre frici si temeri – Temeri pentru acasă ori podcastul lui Florin Roșoga - Antreprenori care inspira. Daca vorbim de ruși, atunci interesul pentru podcasturi a crescut de patru ori, arată o cercetare făcută anul acesta de Brand Analytics. Cel mai des, ascultătorii ruși discută podcastul americanului Joe Rogan, podcasturile publicației Meduza, Life Hacker și cel al proiectului educațional Arzamas. De fapt, cel mai mult acestea sunt ascultate de tineri de până la 35 de ani, când se află la volan ori în transportul public, când fac sport, plimbări ori sunt ocupați cu treburi casnice.

În Moldova, conceptul de podcast este nou, dar deja aplicat de câteva platforme online, cum sunt Agora.md, Moldova.org, Locals.md ori de persoane interesate de diferite domenii. Exemple ar fi Dumitru Ciorici, cu podcastul PlayGround, ori Nata Andreev, cu podcastul Her Art. Podcastul la care lucrez în prezent va fi accesibil la sfârșit de octombrie 2019 și se va numi Aprinde Becul cu Stella Jemna. Deja am înregistrat 5 emisiuni cu persoane din diverse domenii - IT, turism, consultanță. Podcastul va fi despre antreprenoriat, viitorul joburilor și inovațiile care vin peste noi. Voi aborda o serie de subiecte care prezintă tendințele internaționale în diferite industrii, precum și realitățile din Moldova, în plus, va conține sfaturi utile de la invitați pentru tinerii care urmează să obțină o profesie ori deja s-au plafonat în ceea ce fac și caută noi ocupații. Emisiunea va dura până în 30 de minute, este realizată în limba română și va putea fi ușor ascultată de pe orice telefon mobil.

Spun asta pentru a-i încuraja și pe alții, pentru că avem nevoie de mai multe podcasturi. Statistica țărilor din Estul Europei arată că tot mai multă lume va începe să asculte podcasturi și deja sunt persoane interesate să le producă. În plus, daca ești expert într-un anumit domeniu - marketing, psihologie, IT, jurnalism, învățământ etc. - nu exista un instrument de promovare mai bun decât acesta. Pasiunea ta poate deveni vocală și atunci vei putea crea tendințe, iar consecventa îți va aduce monetizarea podcastului.
Înregistrarea unui podcast e mai simplă decât îți poți imagina. De exemplu, dacă este vorba de un monolog, adică un text pe o anumită temă, înregistrată de prezentator, nu-ți trebuie decât un telefon și căști. Înregistrarea o faci în căști, după care o editezi pe o platformă gratuită care se numește Audacity. Astfel de emisiuni realizează, de exemplu, Nata Andreev. Pentru o discuție cu un invitat, vei avea nevoie de doua microfoane cu stativ, dar și acestea costă sub 100 de dolari. Sigur că sunt nuanțe în definirea ideii de podcast pe care o alegi, platformei de hosting (exemplu Anchor care este gratuită) pe care vei plasa aceste înregistrări ori durata podcastului. Toate însă se învață din mers.

Cred că jurnaliștii moldoveni ar trebui să înceapă să folosească acest instrument media mult mai activ. Podcastingul reprezintă o „schimbare la față” a jurnalismului și a mediei audio, care până nu demult aparținea în mare parte radiourilor. În timp ce jurnalismul tradițional (ziare, reviste) este în continuu declin, podcastingul capătă o tot mai mare amploare pretutindeni în lume. Naratorul are posibilitatea de a spune o poveste prin intermediul unei înregistrări audio care poate ajunge la mai  mulți ascultători din diverse categorii – copii, adulți, cu studii medii sau superioare, cu toții foarte curioși de anumite nișe de informație. Podcasturile sunt produse relativ ușor și cu puține cheltuieli, iar publicul apreciază sentimentul de conexiune personală cu gazda emisiunii.

În plus, piața de podcast-uri este în creștere, iar potențialul ca aceasta să aducă bani este foarte mare.

În loc de concluzie

Să rezumăm, pe scurt, prioritățile acestui instrument inovator:

  • Conținut media ușor de digerat. Podcasturile sunt mai simplu de consumat decât alte forme de mass-media (cum ar fi videoclipuri și articole de blog) - ascultătorii apasă pe PLAY în timp ce așteaptă la coadă la un magazin, ori când gătesc o zeamă la bucătărie. În plus, vocea prezentatorului oferă ascultătorului o conexiune mai puternică decât pur și simplu citirea informațiilor de pe o pagină web. Acest fapt crește probabilitatea ca ascultătorii să devină loiali emisiunii și să-și cultive un interes firesc pentru următoarele epizoade.
  • Cunoștințe noi, din poveștile experților. Proprietarii de afaceri ori profesioniștii își pot împărtăși experiența cu privire la anumite subiecte. Experții obțin oportunitatea de a-și expune cunoștințele, companiile despre care vorbesc mai multă vizibilitate, iar ascultătorii capătă mai multă informație utilă și viziune. 
  • Focusarea pe o anumită nișă informațională. Atunci când îți cunoști publicul, temele de care aceștia sunt interesați, te poți apropia de consumatorii tăi folosind un mediu care este considerat mai intim și personal. Ceea ce face transmiterea mesajului mai eficientă și promovarea mai ușoară.
  • Bani în pușculiță. Datele statistice arată că ascultătorii de podcasturi nu trec peste reclama incorporata în emisiune ca sa nu scape ceva important. În plus, publicitatea dintr-un podcast este integrată cu show-ul, fiind creată de prezentator, în care ascultătorii au încredere, ceea ce îi conferă credibilitate. Toate aceste elemente fac produsul monetizabil și interesant pentru companiile locale.