Eşti aici

Promo-Lex: Presa rămâne una dintre principalele surse de răspândire a discursului de ură și instigare la discriminare

27 Ianuarie 2021
329 de afişări
Portalurile de știri Kp.md și Blocnot-moldova.md sunt lideri printre instituțiile media online care au admis discurs de ură și au instigat la discriminare în timpul alegerilor prezidențiale, iar Pro TV Chișinău și Național 4 au ajuns în topul televiziunilor care au promovat astfel de mesaje, conform monitorizării Asociației Promo-Lex, desfășurată în perioada campaniei electorale din toamna anului 2020. 

Potrivit Promo-Lex, instituțiile mass-media rămân una dintre sursele principale de răspândire a discursului de ură și instigare la discriminare. Organizația a identificat 133 de astfel de cazuri generate de mass-media din 448 de cazuri identificate în total, în context electoral, ceea ce constituie circa 30%. Aceste cazuri au fost generate de jurnaliști, autorii de articole și instituțiile media. 

Autoarea cercetării, Irina Corobcenco, a menționat în cadrul prezentării raportului că cele 448 de cazuri identificate în context electoral au fost răspândite de 219 surse, dintre care cele mai multe au reprezentat media online. Kp.md, Blocnot-moldova.md și Newsmaker.md ocupă primele trei poziții în acest antirating, fiind vorba atât de cazuri în care s-a generat ura, cât și de cele în care s-a permis manifestarea acestuia. „De această dată, Sputnik.md nu se mai regăsește în topul listei. Cred că e un motiv să apreciem acest lucru”, a comentat experta.  

MODERATORI ȘI MODERATOARE TV CARE AU REACȚIONAT SAU NU LA DISCURSUL DE URĂ

În rândul televiziunilor monitorizate au fost identificate 64 de cazuri de difuzare a mesajelor intolerante. Potrivit organizației, de cele mai multe ori aceste mesaje au fost generate în cadrul emisiunilor de dezbateri electorale, atât de concurenții electorali, membrii partidelor politice, cât și de simpatizanții concurenților electorali sau invitații la aceste emisiuni. 

Din cele 64 de cazuri înregistrate la posturile TV, 59 de cazuri au avut loc în cadrul emisiunilor TV. Autorii raportului au constatat că, în 41 de cazuri, moderatorii nu au reacționat „în niciun fel” la astfel de mesaje. 

Sursa: Promo-Lex

Potrivit Promo-Lex, cel puțin patru moderatori au provocat discursul de ură. Pe de altă parte, cei care au intervenit pentru a opri discursul de ură sau l-au condamnat sunt Alex Cozer (Secretele puterii), Lorena Bogza (În profunzime), Alexandra Batanova (Кто следующий?), Vitalie Călugăreanu (Cabinetul din umbră) și Natalia Morari (Politica). 

„Nu am înțeles niciodată de ce unele instituții media invită în cadrul emisiunilor, dezbaterilor TV oameni care știu că generează cazuri de discurs de ură, oameni care nu mai fac parte neapărat din procesul decizional, din Parlament sau din alte instituții, dar pentru audiență ei preferă să-i invite”, s-a arătat nedumerită Irina Corobcenco. 

Potrivit ei, discursul de ură sau instigarea la discriminare de la posturile TV atrage atenția asupra a două aspecte: nivelul de pregătire al jurnaliștilor, în special al moderatorilor, în vederea prevenirii manifestărilor intolerante în cadrul emisiunilor sau al reportajelor TV, și autoreglementarea instituțiilor media cu privire la discursul de ură.

GHID DE MONITORIZARE A DISCURSULUI DISCRIMINATORIU LA CA

Prezent online la eveniment, membrul CA Iulian Roșca a menționat că legislația privind comunicarea audiovizuală prevede neadmiterea discursul de ură, însă posturile de televiziune nu pot fi de rând cu alți subiecți ce promovează astfel de mesaje, în viziunea sa. „Moderatorul nu poate reacționa prompt în aceste cazuri. În aceste condiții este inadmisibil de a pune pe picior de egalitate răspunderea unui post și a subiectului propriu-zis care a emanat acest discurs de ură”, și-a explicat el punctul de vedere. 

Colega lui, Tatiana Buraga, a adăugat că autoritatea încearcă să identifice noi mecanisme de monitorizare a discursului de ură în programele audiovizuale, cu sprijinul Consiliului Europei. „Va fi elaborat un ghid, o metodologie care va conține indicatori concreți ce ar demonstra că există discurs de ură”, a precizat ea.