Eşti aici

Putem fi trași la răspundere pentru publicarea fotografiilor preluate de pe paginile rețelelor de socializare ale funcționarilor publici?

03 Iulie 2020
418 afişări
Întrebare: Am publicat o investigație jurnalistică privind averile nedeclarate ale unui funcționar public, unde am inclus și o serie de fotografii preluate de pe pagina sa de Facebook. Imaginile surprind funcționarul în timpul numeroaselor vacanțe, fiind înconjurat de obiecte de lux. După publicarea materialului, redacția noastră s-a trezit cu o cerere de chemare în judecată. Persoana vizată în articol invocă faptul că, prin răspândirea fotografiilor, i-a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private. Putem fi trași la răspundere pentru utilizarea imaginilor publicate pe rețelele sociale de către persoane care exercită funcții publice?

Răspuns: Actualul cadru normativ național[1] și internațional[2] garantează oricărei persoane dreptul la respectarea vieții private și de familie, instituind totodată și o serie de limite ale acestuia în raport cu dreptul la libertatea de exprimare.

Mai exact, persoana nu poate pretinde că dreptul la respectul vieții private și de familie i-a fost încălcat în următoarele cazuri[3]:

  • informațiile au fost răspândite cu acordul expres[4] sau tacit[5] al persoanei;
  • informațiile au fost obținute în locurile publice, când persoana nu putea conta, în mod rezonabil, pe intimitate;
  • interesul public[6] de a cunoaște informația depășește interesul persoanei vizate de a nu o răspândi.
Precizăm că în categoria informațiilor despre viața privată și de familie poate fi inclus orice tip de informație - inclusiv imagini - privind viața familială, viața la domiciliu, corespondența și conținutul ei, sănătatea și defectele fizice, orientarea și viața sexuală, precum și comportamentul persoanei, în condițiile în care aceasta poate conta, în mod rezonabil, pe intimitate[7].

Reieșind din constatările CtEDO în jurisprudența sa, precum și din circumstanțele specifice ale cazului, deducem că informațiile privind viața privată a funcționarului au fost obținute de către instituția mass-media într-un spațiu public. Or, Facebook-ul este o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public al utilizatorilor[8] și îndeplinește exigența juridică privind caracterul public al locului. Reieșind din acestea, funcționarul nu putea conta în mod rezonabil pe intimitate și prin urmare, el nu poate pretinde că instituția mass-media i-a încălcat dreptul la viața privată.

Totodată, atât specificul calității subiectului vizat în articol, cât și interesul sporit al societății de a fi informată despre proveniența resurselor financiare nedeclarate ale unui funcționar public, justifică limitările aduse dreptului la viața privată.

De altfel, atenționăm că mass-media, în exercitarea libertății de exprimare privind viața privată și de familie a unor categorii de persoane, se bucură de o garanție suplimentară[9]. Potrivit acesteia, în cazul în care înseși persoanele publice[10] sau persoanele fizice care exercită funcții publice[11] atrag atenția asupra aspectelor din viața lor privată și de familie, mass-media are dreptul să cerceteze aceste aspecte.

Acestea fiind spuse, concluzionăm că, în cazul de față, instituția media nu poate fi trasă la răspundere pentru încălcarea dreptului la viața privată din următoarele considerente:

  • Fotografiile au fost obținute dintr-un spațiu virtual public și funcționarul nu putea conta, în mod rezonabil, pe intimitate;
  • Interesul public de a cunoaște informații despre o potențială îmbogățire ilicită depășește interesul persoanei vizate de a nu le răspândi.
  • Prin publicarea imaginilor, însăși funcționarul public a atras atenția asupra vieții sale private și a oferit presei undă verde ca să investigheze aspecte vizate în conținutul publicat.
Rubrica Juristul Presei reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

 

[1]  Art. 10 alin. (1), Legea cu privire la libertatea de exprimare: ”Orice persoană are dreptul la respectul vieţii private şi de familie”;
   Art. 28, Constituția Republicii Moldova: ”Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată”.
[2]  Art. 8 pct. 1, Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO): ” Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie (…)”.
[4] Acord expres - orice manifestare scrisă, verbală sau non-verbală prin care persoana își exprimă în mod cert și neîndoielnic voința de a răspândi informațiile ce vizează familia acesteia sau viața sa privată.
[5] Acord tacit – exprimare de voință care se subînțelege și se admite ca atare, fără a fi exprimat în cuvinte;
[6] Interes public – interes al societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice într-un stat democratic sau faţă de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei;
[8] Utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potenţial „prieten” sau utilizator „intermediat”;
[10] Persoană publică – persoană care exercită funcţii publice sau o altă persoană care, datorită statutului, poziţiei sociale sau altor circumstanţe, trezeşte interesul public;
[11] Persoană care exercită funcţii publice – persoană fizică care exercită atribuţiile puterii publice (executive, legislative ori judecătoreşti) sau persoană juridică ce prestează servicii de utilitate publică, sau persoană fizică care administrează persoana juridică ce prestează servicii de utilitate publică ori subdiviziuni ale acesteia;