Eşti aici

Viitorul televiziunii în era informării online - luptă pentru audiență, canale de nișă și migrarea încasărilor din publicitate

24 Noiembrie 2020
513 afişări
Creșterea popularității online-ului drept sursă de informare pentru cetățenii Republicii Moldova, atestată în ultimii ani, se resimte în televiziune. O recunosc mai mulți manageri ai unor canale TV naționale și regionale. Totuși, ei consideră că televiziunea nu va dispărea curând, ci mai degrabă se va transforma, atât sub aspectul încasării veniturilor din publicitate, cât și în ceea ce privește conținutul produs și difuzat. Cât de crâncenă este astăzi lupta pentru audiența TV? În contextul Zilei mondiale a televiziunii, marcată anual la sfârșit de noiembrie, ne răspund proprietari sau administratori ai unor posturi TV.

Potrivit ultimelor date ale Barometrului Opiniei Publice, televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare pentru cetățenii Republicii Moldova, chiar dacă încrederea în TV a scăzut de două ori în ultimii zece ani. Pe de altă parte, sondajele arată că Internetul a crescut semnificativ în popularitate, clasându-se pe locul doi în topul resurselor informaționale pentru moldoveni. Și încrederea, în cazul Internetului, s-a dublat în ultimul deceniu, iar tendința pare să fie în defavoarea audiovizualului.

 
Ludmila Topal, redactora-șefă a postului BAS TV de la Basarabeasca,  confirmă că audiența lor „îmbătrânește” și scade. „Tot mai puțină lume se uită la TV. Unii îl lasă ca sunet de fundal sau îl privesc înainte de somn. Consumatorii, când vor să vadă rapid ceva, să analizeze informațiile din mai multe surse, evident că le accesează pe cele online. Din aceste considerente, noi, televiziunile mici, ar trebui să ne orientăm spre online, dar nu putem să ne încetăm definitiv activitatea pentru că încă există o categorie de oameni care se uită la televizor. Pentru ei este important să vadă știrile anume la TV”, susține jurnalista.

În prezent, potrivit ei, redacția alocă circa 60% din resursele sale pentru site-ul web și promovarea pe rețelele sociale, restul fiind direcționat către televiziune. Cu referire la evoluția audiovizualului, ea afirmă în context că „multe lucruri depind și de noi, și de politica generală a statului în raport cu media independentă”.

Și mai mulți manageri de posturi TV de la Chișinău se arată convinși că popularitatea Internetului va determina mai degrabă  transformarea și reinventarea televiziunii. „Ea rămâne a fi o sursă de informare credibilă și verificată, care generează conținut de  calitate inclusiv pentru mediul online”, susține Adrian Buraga, directorul general al Jurnal Trust Media. „Odată cu începerea pandemiei,  am fost martorii creșterii afișărilor în mediul online, dar, totodată, a crescut și audiența TV. În primele trei luni, publicul a stat țintă la ecrane și a preferat să se informeze de la televizor, ceea ce confirmă că TV-ul este o sursă sigură de informare, care încă își păstrează notorietatea”, mai spune Buraga.

MIGRAREA PUBLICITĂȚII
Chiar și așa, menținerea telespectatorilor la ecrane este o provocare, mai ales odată ce crearea conținuturilor pentru mediul online este mult mai simplă și mai ieftină spre deosebire de producția TV. „Prin urmare, și publicitatea ține să se mute pe online, unde de cele mai multe ori este mult mai ieftină, astfel furând din bugetele destinate televiziunii și punând piedici dezvoltării media”, precizează Adrian Buraga.
 
El insistă pe o abordare în avantajul televiziunii: „Nu e cazul să cedăm în fața mediului online, ambele trebuie să meargă mână în mână și aici mă refer la oferirea conținutului gratis pe online de dragul afișărilor. Jurnal TV se opune în continuare oferirii gratuite de conținut pe social media. Noi depunem efort să-I aducem la TV sau cel puțin pe site-ul televiziunii, unde este posibilă monetizarea”. Potrivit lui, cea mai eficientă monetizare o oferă publicitatea directă la TV și pe site-urile oficiale, „în rest, social media nu oferă mai nimic înapoi”.

Natalia Morari, una dintre fondatoarele postului TV8, remarcă faptul că piața din Moldova nu poate rămâne în urma tendințelor globale și că „trebuie să se miște în direcția publicității native”. „În general, piața de publicitate online are un potențial neexploatat în Republica Moldova. Deocamdată, suntem sceptici în privința abonamentelor, pe o piață ca a noastră, dar în continuare credem în puterea fundraisingului (strângere de fonduri - n.r.) bazat pe comunitatea oamenilor care împărtășesc aceleași valori. Ce ține de publicitatea TV, rămân valabile instrumentele clasice - relamă directă, product placement, sponsorizări”, precizează Natalia Morari.

Jurnalista se arată îngrijorată însă de gradul în care va fi afectată piața publicității în anul 2021, pentru că mai multe companii și-ar putea reduce bugetele pentru publicitate și marketing, pe fundalul pandemiei, lucru ce se va face resimțit la încheierea contractelor anuale, în februarie-martie. Totodată, ea amintește și despre importanța condițiilor echitabile de competiție pe piață. „Nu trebuie să uităm că, pentru a se dezvolta, televiziunile trebuie să activeze în condițiile unei piețe libere, în care nu există unele «protejate» sau care se bucură de condiții mai avantajoase. Și aici rolul principal ar trebui să-l joace Consiliul Audiovizualului care, din păcate, în continuare dă dovadă de duble standarde”, concluzionează Natalia Morari.

 
În ceea ce privește „lupta” pentru audiență, coproprietara TV8 susține că proiectul lor a fost gândit din start drept o platformă multimedia. „Noi nu facem diferență cu privire la cum publicul nostru consumă conținutul TV8 - la televizor, din telefonul mobil sau laptop, pe Youtube, Facebook, Instagram sau Telegram. Toate sunt doar diferite canale de răspândire a conținutului nostru și, după trei ani, putem spune că a fost o strategie corectă - publicul nostru este diferit și consumă informația, la fel, diferit. Acum ne bucurăm de unele dintre cele mai bune audiențe online pentru site-uri media din Moldova, iar la TV am ajuns la share-ul¹ canalelor care există de mult mai mulți ani pe piață”, a specificat Morari.

„Televiziunea o să piardă mult din banii de publicitate”, se arată sigur și Dumitru Țîra, proprietarul grupului de presă online Realitatea, „și va trebui să găsească alte forme de monetizare, să-și creeze niște instrumente de atragere a oamenilor la TV. Oferta disponibilă pe online, în special cea gratuită, va influența foarte mult piața TV”.

REINVENTAREA TELEVIZIUNII

În opinia lui Dumitru Țîra, deprinderile consumatorului de informație de a avea acces gratuit la conținutul media este una dintre provocările-cheie. „Astăzi, televiziunea din Moldova este cel mai ieftin mod de distracție, dar costul lui practic se duce în costul pentru abonamentul de cablu”, constată managerul de presă, proprietarul televiziunii R Live TV, lansată recent.

Prin urmare, pentru a supraviețui, televiziunile noastre ar trebui să se „reinventeze”, să dezvolte concomitent produse pentru online, să încerce să vândă abonamente telespectatorilor, să acorde mai multă atenție promovării. O soluție, în viziunea lui Țîra, constă în redirecționarea a până la 30% din veniturile cabliștilor televiziunilor autohtone, care vor primi acești bani în funcție de performanță și volumul de produse proprii, iar banii câștigați i-ar putea investi în dezvoltare.  „Asta ar echilibra piața pe partea de venituri și ar da posibilitate pentru a face mai mulți pași spre independență editorială. Limita libertății mass-media este raportată direct la banii pe care-i are instituția media”, explică Dumitru Țîra.

O altă soluție, în special pentru susținerea canalelor locale, ar fi preluarea modelului german, adaugă  managera BAS TV, unde o parte din impozitele locale sunt direcționate televiziunilor care emit în zona respectivă. „În Germania, dacă nu greșesc, se percepe un impozit mic de la fiecare familie pentru susținerea mass-mediei locale. Poate și la noi ar prinde viață această idee. De exemplu, noi dacă am ști că toți locuitorii raionului ne susțin financiar, asta ne-ar impune să fim și mai responsabili și profesioniști”, consideră Ludmila Topal.

DE LA TELEVIZIUNI MARI, LA CANALE DE NIȘĂ

Dumitru Țîra mai consideră că piața TV se va îngusta treptat, iar numărul televiziunilor de nișă va spori. Mai exact, vor apărea canale specializate, cu scopul să atragă audiențe mici. „Tendința oricum o va dicta online-ul, inclusiv la TV. De aceea, televiziunile vor deveni mult mai nișate. Cele generaliste, care sunt acum elefanții de pe orice piață, o să înceapă să piardă teren; ei vor trebui să-și dezvolte partea de conținut și să creeze multiple derivate”, conchide el.

[1] Ponderea audienței sau procentajul telespectatorilor din numărul total din cei care privesc TV într-o anumit moment.