Eşti aici

Vizitele lui Igor Dodon la Moscova și Bruxelles, între manipulare și dezinformare

15 Februarie 2017
886 de afişări
Corneliu RUSNAC, redactor-șef al postului Radio Chișinău  
 
Unele din cele mai proaspete exemple de manipulare în presa de la noi sunt legate de vizita Președintelui Igor Dodon la Moscova și Bruxelles - mă refer la modul în care au fost ele reflectate de mass-media și prezentate publicului larg de către cei din anturajul șefului statului.

Toată presa a fost focusată pe aceste vizite, reflectându-le pe larg. În lipsa altor subiecte importante, ele au dominat spațiul informațional din Republica Moldova timp de săptămâni - fie că au fost elogiate de unii, sau criticate de alții.
 
Deci, putem spune că cei care au grijă de relația lui Igor Dodon cu publicul larg și-au atins scopul. Despre vizita la Moscova, de exemplu, s-a vorbit foarte mult, chiar dacă în esență ea nu a rezolvat nimic și nu a inclus decât un schimb de păreri între Igor Dodon și factori de decizie din Federația Rusă, începând cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
 
Dar să le luăm pe rând. Despre ce a scris presa noastră, reflectând vizita respectivă? Iată câteva dintre subiectele principale: harta așa-zisei Moldove istorice, pe care Vladimir Putin i-a dăruit-o lui Igor Dodon; pretențiile teritoriale formulate la adresa României; intenția de a anula Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană; recunoașterea datoriei Transnistriei la gaze ca datorie a Republicii Moldova. Sigur, presa afiliată președintelui a încercat să prezinte aceste declarații ca pe niște succese obținute în cadrul vizitei respective, ca pe o relansare a relațiilor moldo - ruse etc..
 
Ce am avut însă în realitate, dincolo de discuțiile confidențiale purtate de Igor Dodon la Moscova despre al căror conținut nu cred că vom afla prea multe lucruri în curând? Nimic în afară de declarații. S-a semnat vreun document important? Și-a deschis Rusia piața pentru produsele moldovenești? A anulat embargourile la vinuri sau fructe?  Niciuna din toate acestea. Deci, în linii mari, a fost o vizită ordinară care nu a adus, în esență, ceva nou în raporturile dintre Chișinău și Moscova. Și nici nu are cum să aducă, atât timp cât în Republica Moldova Președintele are competențe limitate, iar deciziile importante se iau la Parlament.
 
La televizor însă realitatea a apărut altfel și cei mai mulți dintre concetățenii noștri fie au înțeles din presă că, de acum înainte, relația cu Moscova va fi cu mult mai bună și că partea moldoveană va renunța la Acordul de Asociere la UE; fie că s-au speriat că Republica Moldova intenționează să adere la Uniunea Vamală. Prin urmare, scopul celor care l-au consiliat pe Igor Dodon cum să-și construiască mesajul a fost atins. Mai nimeni nu a vorbit despre faptul că vizita în cauză, dacă nu a fost un eșec, totuși, nu a adus nimic nou în relațiile moldo-ruse, în afara unor mesaje politice, mai mult personale și de partid, lansate de președintele Dodon despre care, și așa, toată lumea știa.
 
Prezentarea unor oportunități ratate drept succese nu este altceva decât o formă de manipulare.
 
În ceea ce privește vizita la Bruxelles, și în  acest caz, s-a încercat a o prezenta drept un succes al Președintelui Dodon, o realizare a promisiunilor sale electorale.
 
Iată, bunăoară, cum titrează agenția rusă Sputnik Moldova o știre despre discuțiile purtate de Igor Dodon cu Președintele Consiliului European, Donald Tusk: ”Declarații tranșante făcute de Dodon la Bruxelles”. Deci, din start ni se sugerează că declarațiile la care se referă știrea sunt tranșante. După care urmează:
 
”Deși prognozele cu privire la dezvoltarea țării noastre după semnarea Acordului de Asociere cu UE erau foarte optimiste, în realitate, după doi ani de implementare, situația în țară s-a înrăutățit. Aici mă refer atât la indicatorii macroeconomici, calitatea vieții cetățenilor, indicii de percepție a corupției, dar și la independența instituțiilor și libertatea mass-media”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook. Dodon a spus că, în urma unor alegeri parlamentare ordinare sau anticipate ori în cadrul unui eventual referendum, se va decide că Acordul de Asociere cu UE trebuie anulat. El, în calitate de președinte, va da curs unei astfel de inițiative. (...)Totodată, el a precizat că scăderea încrederii cetățenilor moldoveni în instituțiile UE, dar și a numărului celor care și-ar dori o integrare cu UE, de la 68 la sută în 2009 — la 38 la sută în 2016, se datorează atât proastei guvernări în această perioadă, cât și dublelor standarde cu context geopolitic pe care le-au aplicat oficialii europeni în raport cu ceea ce s-a întâmplat în acești ani la Chișinău. Președintele a mulțumit pentru sprijinul financiar record acordat țării noastre în ultimii opt ani, dar a menționat că această asistență nu a dus la îmbunătățirea calității vieții oamenilor”.

Deci, ce concluzii trebuie să tragă un simplu consumator de informație care citește această știre pe Internet sau o aude la radio ori TV? Că sărăcia din Republica Moldova se datorează, în principal, Uniunii Europene? Că Uniunea Europeană alimentează corupția și dezmățul instituțional din Republica Moldova? Că Republica Moldova nu are nevoie de un Acord de Asociere la UE? Că Igor Dodon este, poate, singura speranță a alegătorilor moldoveni, dezorientați și decepționați de furtul miliardului și de corupția din țară?!
 
Și poate că și de această data Președintele Igor Dodon ar fi rămas cuprins de aureola sa de glorie mediatică, așa cum s-a întâmplat în timpul vizitei la Moscova, dacă nu am fi avut și voci de alternativă, care să ridice cortina și să ne dea mai multe detalii despre vizita la Bruxelles. Iată un fragment dintr-un interviu cu eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, raportor al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, realizat de postul Europa Liberă:
 
”Domnia sa (Igor Dodon – n.r.) încearcă să folosească această vizită pentru a câştiga capital politic acasă, în Republica Moldova, dar niciuna din tezele sale nu a avut succes aici. Dimpotrivă, am văzut că Uniunea Europeană e ferm angajată în implementarea Acordului de Asociere, pe care, de altfel, noi în Parlamentul European l-am votat. Nu credeţi că noi, Parlamentul European, vom face altceva decât să veghem la implementarea Acordului de Asociere, pe care domnia sa, repet, dacă îl pune sub semnul întrebării, riscă tot ceea ce s-a făcut până acum între Uniunea Europeană şi Republica Moldova”.
 
Așadar, vedem că oficialii europeni înțeleg foarte bine scopul vizitei lui Igor Dodon la Bruxelles și cui îi sunt adresate, de fapt, declarațiile sale. Nimeni, se pare, nu a rămas impresionat de pe urma acestor declarații pe care Sputnik Moldova ni le prezintă ca fiind ”tranșante”.
 
Și, ca să ne convingem o data în plus, cât de ”tranșante” au fost ele, să vedem ce a declarat șeful statului imediat după revenirea de la Bruxelles, în cadrul altei întrevederi, de această dată cu ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit. Potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA,“cei doi au discutat despre vizitele președintelui la Moscova și Bruxelles, iar Igor Dodon l-a asigurat pe ambasadorul american că nu intenționează să inițieze procedura de denunțare a Acordului de Asociere cu UE”.
 
Revenim la întrebările noastre: Cum ar trebui să reacționeze la aceste știri consumatorul de informație? Ce ar trebui să înțeleagă din ele? Cum să distinga adevărul de neadevăr? Cum să se protejeze de manipulare și dezinformare?
 
Probabil, într-un singur fel: să nu se informeze niciodată exclusiv dintr-o singură sursă, ci că caute de fiecare dată surse alternative.

_______________

 
Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.