Raport: Presa din țările Parteneriatului Estic va continua să depindă, în viitorul apropiat, de banii donatorilor

Un nou raport al Centrului Baltic pentru Excelență Media (BCME) a analizat lacunele presei independente din țările Parteneriatului Estic. Studiul conține observații și recomandări pentru presa liberă din R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, dar și pentru presa liberă exilată a Belarusului. Experții au ajuns la concluzia că întreaga existență a presei independente din aceste țări va depinde și în viitorul apropiat de susținerea donatorilor. Conform analizei, mass-media din țările Parteneriatului Estic a fost crunt lovită de efectele invaziei rusești în Ucraina, dar și de lipsa reporterilor și burnoutul acestora. Polarizarea media rămâne o problemă, la fel ca și consumul informației predominant din social media, algoritmul căreia adesea pune bețe în roate presei. 

În ciuda diferențelor în ceea ce privește dimensiunea, istoria, climatul politic și economic, mass-media independentă din țările Parteneriatului Estic se confruntă cu provocări serioase și adesea similare, notează raportul. Barierele economice în calea dezvoltării unor afaceri media reziliente rămân severe. „Însăși supraviețuirea acestora și, prin urmare, capacitatea lor de a aduce publicului informații imparțiale și analize de interes public vor depinde de sprijinul donatorilor în viitorul apropiat”, se arată în analiza BCME. Acestea sunt îngreunate de diferite niveluri de obstacole politice, unele dictate în primul rând de factori externi, cum ar fi războiul din Ucraina, altele – de propriile guverne represive, cum ar fi cele din Azerbaidjan sau Belarus. 

Lipsa de reporteri și multă teorie

Există câteva tendințe noi care definesc presa din regiune în ultimii ani. Una dintre ele ține de deficitul de angajați. Rapoartele din mai multe țări indică o lipsă semnificativă de personal calificat pentru departamentele editoriale și comerciale. Managerii de vânzări, de marketing și de granturi sunt deosebit de căutați. De asemenea, unele instituții media își exprimă îngrijorarea că organizațiile internaționale afectează piața forței de muncă prin atragerea celor mai talentați profesioniști din domeniul mass-media. Bunăoară, se menționează că mass-media națională nu poate concura cu redacțiile internaționale în ceea ce privește nivelurile de remunerare.

Și dacă ar părea evidentă soluția angajării noilor specialiști sau studenți, același raport arată că majoritatea școlilor de jurnalism predau mai degrabă teorie decât abilități practice, cu câteva excepții notabile menționate de experții media naționali, printre care Școala de Jurnalism din Moldova, Școala de Jurnalism și Management Media din Caucaz, Georgia, și Școala de Jurnalism Kiev-Mohyla din Ucraina. Iar în Azerbaidjan, nu doar teoria, ci și loialitatea față de regim se propagă în curriculumul universitar. 

Lupta cu Big Tech

Jurnaliștii, managerii de presă și experții media menționează într-un glas și lupta pe care o duce presa din regiune cu giganții tech. „Într-un mediu în care discursul public se mută online și pe platformele de socializare, iar multă presă se bazează pe rețelele sociale pentru distribuirea conținutului, media e adesea împiedicată de practicile platformelor. Printre acestea se numără blocarea sau etichetarea eronată a conținutului legitim de știri, eliminarea conturilor, precum și răspunsul lent al platformelor la plângeri sau cereri de restabilire. Acest lucru denaturează măsurătorile de audiență a razei lor de acțiune și privează utilizatorii de informații de interes public în timp util”, notează autorii. 

Politicul și dezinformarea

Politicul încă are un impact major asupra vieții și activității presei. Mediul politic în care funcționează instituțiile media independente s-a deteriorat semnificativ în Azerbaidjan și, în mod dramatic, în Belarus, unde nu mai este sigur să lucrezi ca jurnalist independent sau chiar să consumi presă independentă. Politicul devine din ce în ce mai ostil în Georgia, unde jurnaliștii independenți se confruntă cu atacuri verbale și fizice, amenințări cu moartea, urmăriri ilegale, procese și limitări ale accesului la informații. 

Calea europeană, pe care se află acum Moldova și Ucraina, a determinat politicul să promoveze reforme. Cadrul de reglementare și juridic s-a îmbunătățit în Moldova, accelerat de schimbarea direcției politicii naționale în urma alegerilor parlamentare din 2021, notează raportul. Cu toate acestea, persistă vechile provocări legate de polarizarea și concentrarea mass-media. În mod similar, Ucraina, în concordanță cu ambiția sa de aderare la Uniunea Europeană, a adoptat o nouă lege privind mass-media la începutul anului 2023, care, în general, aliniază mai mult statul vecin la legislația și normele comunitare.  

Dezinformarea rămâne însă un fenomen cu care luptă toate țările menționate în raport, iar experții notează că aceasta vizează în special publicul vorbitor de limbă rusă, în special în R. Moldova și Ucraina. Falsurile și propaganda se întețesc în special în perioada electorală și țintesc în politicile pro-occidentale și pro-UE.

Banii în presă – un subiect dureros

Raportul BCME arată că presa din regiune, chiar și cea anterior viabilă economic, e tot mai dependentă de donatori. Multe instituții au dezvoltat noi surse de venit, în afară de publicitate, deși acestea nu generează încă suficienți bani. Printre acestea se numără serviciile oferite clienților comerciali, abonamentele, donații și membership, proiecte de parteneriat, venituri de pe YouTube, newslettere și podcasturi. Mai toată presa din regiune se plânge însă că publicul nu este interesat să plătească pentru un conținut pe care îl poate accesa gratuit.

Când vine vorba de granturi și donatori, managerii mass-media intervievați spun aproape într-un glas că forma lor preferată de sprijin financiar este finanțarea de bază, decât cea bazată pe proiecte. Nu numai că proiectele nu sunt întotdeauna relevante pentru nevoile și interesele publicului vizat, dar unii manageri afirmă că finanțarea proiectelor intră în conflict cu cerințele donatorilor privind viabilitatea financiară a companiilor media. 

Și măsurarea audiențelor reprezintă o provocare veche. În ciuda faptului că BCME menționează acest subiect încă din 2016, donatorii încă nu au găsit o soluție, iar acest lucru e în special important pentru mass-media audiovizuală. Foarte puțini plătesc pentru o cercetare a audienței, cu excepția cazului în care donatorii o finanțează. 

Piețele sunt frecvent considerate prea mici pentru a susține un sector publicitar puternic, astfel încât să justifice intrarea companiilor comerciale de măsurare a audienței, iar cele care sunt prezente sunt percepute ca fiind dubioase sau corupte, așa cum este cazul în Moldova. 

Precizăm că raportul BCME este un rezumat a șase rapoarte de țară elaborate de experți în domeniul mass-media naționale, bazate pe documentare, interviuri cu jurnaliști, manageri și experți media, dar și ONG-uri naționale. Acesta poate fi citit integral aici.