Unitate în vremuri de criză. Rolul presei în abordarea echilibrată și obiectivă a experiențelor refugiaților

Renata Lupăcescu, 

redactoră-șefă, televiziunea regională Studio-L din Căușeni

La doi ani de la declanșarea războiului ruso-ucrainean, urmat de criza refugiaților și cea energetică, locuitorii din sud-estul Republicii Moldova rămân solidari cu cetățenii din Ucraina, continuând să-și pună la dispoziție casele, gospodăriile și tot ce au ei mai de preț. Potrivit cifrelor oficiale, prezentate la începutul lunii martie de Agenția Teritorială de Asistență Socială, în raioanele Căușeni și Ștefan Vodă continuau să fie integrați 1.400 de cetățeni ucraineni. Cei mai mulți dintre ei – 1.100 – în Ștefan Vodă.

În primele zile ale invaziei rusești în Ucraina, locuitorii din raioanele Căușeni și Ștefan Vodă au demonstrat o mobilizare rar întâlnită de la 1990 încoace. Menționez acest lucru pentru că cetățenii din regiune au fost primii care au reacționat, la 24 februarie 2022, mobilizându-se în grupuri și făcând front comun în ajutorarea cetățenilor ucraineni care intrau în Republica Moldova prin vămile Palanca și Tudora. Anume aceste puncte de trecere au fost cele mai aglomerate în primele zile de război, iar cetățenii din regiune au dat dovadă de o solidaritate admirabilă.  

De la începutul războiului, jurnaliștii locali au realizat numeroase materiale, inclusiv de la punctele de trecere a hotarului cu Republica Moldova. Alături de celulele de criză instituite la nivelul raioanelor Căușeni și Ștefan Vodă, reporterii au muncit în teren pentru a ilustra durerile oamenilor fugiți din calea focului, mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni, acțiunile statului în incluziunea refugiaților și coeziunea organizațiilor neguvernamentale. Locuitorii raioanelor Căușeni și Ștefan Vodă cunosc ororile războiului pe propria lor piele, precum și armele cu care manipulează Federația Rusă. Aceste două raioane au mobilizat cei mai mulți combatanți în războiul pentru independența și integritatea teritorială a Republiicii Moldova, din 1992, iar debutul conflictului armat din Ucraina a arătat o solidarizare fără precedent a comunităților din cele peste 60 de localități din cele două raioane. 

Fără a exista încă o circulară de la Guvern, în primele zile de război, primarii din regiune au identificat gospodăriile nelocuite din localitățile lor, punând la dispoziție spații locative cetățenilor fugiți din calea gloanțelor. Așa se face că în Volintiri, Căplani, Tudora, Palanca și Popeasca, în prima săptămână de la invazia rusească în Ucraina au fost identificate peste 200 de case unde s-au adăpostit familii ucrainene. Tot în această perioadă autoritățile locale din regiune au deschis cinci centre de plasament, iar populația băștinașă a distribuit hrană, produse de igienă, plapume și medicamente.

Două echipe de filmare ale Studio-L au lucrat zilnic în teren pentru a prezenta poveștile zdruncinătoare ale refugiaților. Televiziunea a difuzat peste 60 de istorii umane în prima lună de război, unele dintre ele fiind în format live, chiar din vamă. Pentru a afla părerea cetățenilor din Căușeni și Ștefan Vodă despre invazia trupelor militare rusești în țara vecină, intervievam adulți, tineri, femei, bărbați, toți de diferite vârste, etnie și limba vorbită. Ulterior, am vrut să aflăm mai multe despre măsurile de coeziune socială a refugiaților ucraineni, luate de guvernanții de la Chișinău, și am decis să realizăm emisiuni despre acțiunile autorităților abilitate în lucrul cu refugiații, consilierea juridică și psihologică oferită de organizațiile neguvernamentale stabilite în regiune, suportul financiar pus la dispoziția refugiaților și familiilor gazdă, statutul de protecție temporară, cererea de azil, dar și ajutorul material și umanitar de care pot beneficia cei strămutați. Cu ajutorul acestor programe, cei peste 5.000 de refugiați stabiliți în cele două raioane în primele luni de război au putut găsi răspuns la un șir de întrebări care îi frământau. Emisiunile erau subtitrate în limba rusă, iar fiecare cetățean din Ucraina beneficia de asistență informațională în cazul în care se adresa la noi.

În această perioadă ne-am propus să aflăm adevărul despre războiul din Ucraina prin vocile celor care au trecut prin ororile lui, insistând pe o informare corectă și lipsită de stereotipuri, care este crucială pentru înțelegerea problemelor complexe cu care se confruntă această categorie de cetățeni, dar și pentru formarea unui discernământ adecvat în luarea deciziilor.

PRESA CA FACTOR DE INCLUZIUNE A REFUGIAȚILOR

În general, mass-media din Moldova a fost receptivă și a asigurat o reflectare extinsă a situației refugiaților, deși subiectul a fost relativ nou și reprezenta o criză pentru care nu exista experiență anterioară. Recunosc că, inițial, ne-am confruntat și noi cu dificultăți în înțelegerea limbajului sau modalităților de abordare a astfel de tematici sensibile, iar de ajutor ne-au fost instruirile la care am participat pe parcurs. 

Este esențial să relatăm aceste povești, iar faptul că refugiații le împărtășesc presei din Moldova este o mare responsabilitate, mai ales când la mijloc există riscul de a revictimiza persoana, făcând-o să resimtă din nou trauma prin care a trecut. Un refugiat poate fi sursă, dar și destinatarul informației. Prin urmare, este esențial să recunoaștem că interacționăm cu un alt om, cu toate drepturile sale, cu capacitatea sa de a lua decizii și de a împărtăși propria experiență, care îi aparține în totalitate. Această regulă le sintetizează pe toate celelalte, deoarece stă la baza asigurării că materialul jurnalistic nu perpetuează stereotipuri. Trebuie să fim deschiși la ceea ce refugiații consideră relevant și nu doar la ceea ce credem noi că este util. Ca jurnaliști care lucrează cu refugiați, este crucial să fim empatici, dar să și recunoaștem în același timp că nu am trăit experiența lor și că nu putem înțelege pe deplin cum se resimte ea. 

În acest sens, în ultimul an, Studio-L a încercat să devină model de incluziune a persoanelor refugiate, inclusiv prin oferirea unui loc de muncă celor fugiți din calea gloanțelor. Am reușit să angajăm o regizoare și un cameraman originari din Ucraina. Datorită lor, Studio-L a realizat nouă minidocumentare despre viața femeilor refugiate din Ucraina, trăirile, nevoile și speranțele lor. Cameramanul filmează zilnic reportaje pentru buletinul de știri, inclusiv materiale despre războiul din țara sa de baștină, venind în ajutor redacției televiziunii în relatarea acestor subiecte.

Informarea corectă a cetățenilor din cele două raioane ale țării, inclusiv pe subiectul războiului din Ucraina și a incluziunii persoanelor refugiate, este crucială pentru o televiziune regională care se află la o distanță de 60 de km de punctul de trecere cu Ucraina și la 120 de km de Odesa. Acest fapt ajută la combaterea stereotipurilor și la construirea unei societăți unite, bazată pe înțelegerea reciprocă și respectul față de diversitatea de opinii și experiențe, lucru fundamental într-o societate sănătoasă și progresivă, bazată pe înțelegere, respect reciproc și cooperare. 

Materialele jurnalistice calitative pot juca un rol semnificativ în promovarea unei societăți mai bune și mai incluzive. Jurnaliștii profesioniști ar trebui să ofere o acoperire echilibrată și obiectivă a diverselor perspective și experiențe ale refugiaților. Acest lucru înseamnă să fie atenți la reprezentarea corectă a diferitelor grupuri sociale, inclusiv minoritățile, persoanele cu dizabilități, grupurile etnice și diferențele de gen.

Prin evitarea utilizării stereotipurilor și prin prezentarea unor povești reale ale cetățenilor ucraineni care au trecut prin război, materialele jurnalistice pot ajuta la combaterea prejudecăților și la promovarea unei viziuni mai cuprinzătoare și mai precise asupra conflictului. 

O redacție diversă, care include jurnaliști inclusiv din Ucraina, din diferite medii sociale, etnice, culturale și de gen, poate contribui la o acoperire mai bogată și mai incluzivă a știrilor. Prin promovarea diversității în rândul jurnaliștilor, se pot evita prejudecățile inconștiente și se poate oferi o perspectivă mai largă asupra evenimentelor și problemelor sociale.

Jurnaliștii pot utiliza materialele lor pentru a sensibiliza publicul cu privire la problemele refugiaților și pentru a educa oamenii cu privire la diversitatea umană și la importanța unei societăți incluzive. Asta poate implica prezentarea unor povești inspiraționale despre persoanele din Ucraina, care luptă pentru drepturile lor. 

Materialul este publicat în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine”. Campania este organizată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.